Pentru că locuiesc la o distanţă considerabilă faţă de oraş, este imposibil să ajungă în fiecare zi să cumpere pâine proaspătă, iar majoritatea sunt pensionari. Astfel, în fiecare zi trece prin sat maşina cu pâine. Odată ajuns în sat şoferul începe distribuirea pâinii.
Ia banii şi lasă pâinea
„Fiecare pune în plasă, alături de bani, şi un bileţel pe care scrie câte pâini vrea să-i las. Sunt oameni foarte corecţi. Dacă pâinea costă 12 mii cinci sute de lei (vechi), şi cei cinci sute de lei îi găsesc în plasă. Se mai întâmplă ca vreun localinic să nu poată plăti pâinea de fiecare dată. În astfel de cazuri avem un caiet, şi eu şi persoana respectivă, în care trecem datoria, iar când primeşte pensia, pentru că de regulă sunt pensionari, se achită suma”, declară patronul firmei care distribuie pâinea, Adrian Ţoca.
„Este bine că există cineva care să ne aducă pâinea acasă, pentru că nu avem cum să batem atâta drum pentru o pâine. Dacă se mai întâmplă să nu vină maşina cu pâine, ceea ce este foarte rar, mai facem acasa, în cuptor. În ceea ce priveşte banii pe care fiecare îi lasă în poartă, nu s-a întâmplat niciodată să fie furaţi”, declară Macrei Emilian Mâţ, localnic.
Aşadar, în acestă afacere toată lumea rămâne mulţumită. Distribuitorul vinde în mod cert o maşină de pâine, iar sătenii nu trebuie să parcurgă zeci de kilometrii pentru a cumpăra acea pâine.
Mihaela Tămaş
