REŞIŢA – Spune Felix Borcean, primarul Caransebeşului, în contextul în care a prezentat, împreună cu Ioan Popa, primarul Reşiţei, ideile dezvoltării împreună a celor două municipii.
Proaspăt întorşi de la Bruxelles, cei doi primari de municipiu din judeţ au pus pe tapet concluziile vizitelor la nivel comunitar, în cadrul unei întâlniri derulate în Sala Senatului Universităţii „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, în prezenţa amfitrionilor, sub conducerea rectorului Andrade Bichescu.
„Săptămâna trecută am participat la ceea ce se prefigura a fi o excursie, povesteşte Felix Borcean. Cel puţin pentru noi doi s-a transformat într-o vizită de lucru la Bruxelles şi Luxemburg, şi asta datorită unui reşiţean de-al nostru căruia ţin să-i mulţumesc, şi anume domnului Bogdan Rogin, care este un funcţionar al Parlamentului Europei, un om al locului, care doreşte să se implice mult în dezvoltarea regiunii, şi a găsit în noi doi partenerii ideali pentru acest lucru. Domnul Rogin ne-a facilitat, de-a lungul celor câteva zile pe care le-am petrecut la Bruxelles, contacte valoroase cu comisari europeni“. Pe lista întâlnirilor au figurat comisarii Corina Creţu, Kristalina Georgieva (comisar pentru Buget şi Resurse), Carsten Rasmussen, reprezentant al Direcţiei Generale Politica Regionale a Comisiei Europene şi Iskra Mihaylova, preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European.
„Am avut o interesantă discuţie la Banca Europeană de Investiţii cu patru persoane care ne-au făcut precizări în ceea ce priveşte proiectele pe care le-am putea accesa, a precizat Borcean. Ne-au deschis, ca să spun aşa, într-un oarecare fel mintea pentru ceea ce am putea face pentru zona noastră, noi plecând de la premisa că o dezvoltare durabilă funcţională se poate realiza numai în colaborare cu municipalităţile, cu persoanele, cu primarii interesaţi de această dezvoltare. Noi am venit cu idei, am venit la masa de lucru cu proiectele noastre, şi pe fonduri europene, şi proiecte care ar putea fi finanţate, dar discuţiile au fost extrem de prolifice, extrem de prodigioase şi s-au axat pe proiecte mari de dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii finanţând proiecte mari, bazate pe parteneriat public-privat. Atât domnul primar Ioan Popa, cât şi eu am venit cu idei ambiţioase, care s-ar putea pune în aplicare împreună de către cele două municipalităţi. Tot timpul am discutat în parteneriat, ne-am gândit la soluţii comune, în principal la dezvoltarea turistică a celor două zone, Muntele Mic şi Semenic. Pe parcurs au apărut idei noi, precum finanţarea unor întreprinderi în parteneriat public-privat. Ne gândim să atragem în zonă parteneri importanţi, serioşi, cu ajutorul cărora să punem umărul la dezvoltarea, la crearea locurilor de muncă, la atragerea unor investiţii şi revitalizarea zonei Banatului de Munte“.
Cum rămâne cu creditele
„O altă întâlnire pe care am avut-o a fost la Luxemburg, organizată tot cu ajutorul lui Bogdan Rogin, spune Ioan Popa. Extraordinar, ne-am întâlnit la un nivel destul de înalt, în zona bancară, cu cei de la Banca Europeană de Investiţii. Creditul pe care-l avem noi, de 10 milioane de euro, este unul «sindicalizat», de 13 milioane de euro, negociat de Ministerul de Finanţe, din care Reşiţa are cele 10 milioane de euro, iar celelalte şapte oraşe cumulează celelalte trei milioane. Deci sarcina cea mai mare este a noastră, şi totuşi informaţiile vin destul de greu. Adică noi nu eram la prima mână şi am reclamat lucrul ăsta, pentru că totuşi cei care dau trebuie să ştie exact ce se întâmplă. Şi am fost informaţi că dobânzile au suportat o creştere din cauza faptului că în 2011 şi în 2015 au avut loc întârzieri în plata ratelor. Şi asta a însemnat nişte penalităţi care ne-au dus de la o dobândă de 3,5, la una de 4,4% pe an. Se va avea în vedere o scădere a dobânzilor pe care le-am avut iniţial negociate. Mai important este că cei de la BEI ne-au răspuns la întrebările noastre legate de felul în care am mai putea accesa fonduri. Ne-au spus: faceţi-vă proiecte mari, pe termen lung, pe care să le legăm de cele cu finanţare pe fonduri europene, şi noi venim cu cofinanţare. Mai exact, noi estimăm să absorbim fonduri europene, undeva la 45-50 de milioane de euro în următorii doi ani, iar dânşii spun: mai căutaţi proiecte pe care să le faceţi de 40 de milioane, de exemplu, şi noi venim şi vă cofinanţăm, ca fiind un pachet mare. Noi aici am fost producători de locomotive cu aburi, producători de turbine, am fost vârf de lance pe industrie şi am intrat într-un con de umbră, dacă vrei să recuperezi poate ar trebui să o faci pe ceva inovativ, de viitor“.
Ideile dezvoltării
Felix Borcean a detaliat puţin una dintre iniţiativele avute în vedere: „Ca să devoalăm una dintre ambiţiile noastre (…) ar fi de contactare a firmei de maşini electrice Tesla, de a produce în zonă, şi în Caransebeş, şi în Reşiţa, astfel de maşini electrice şi să venim cu un proiect ca, în 2030 sau în 2050, municipiile sau regiunea să fie libere de poluare. Să circule doar maşini electrice“. Acest lucru s-a întâmplat, spre exemplu, într-un oraş olandez de 200.000 de locuitori, care au contactat direct, cu succes reprezentanţii firmei, care acum produce şi acolo maşini electrice. „La noi de ce nu? Forţa de muncă este mai ieftină, există şi forţă de muncă calificată, există posibilitatea de a readuce înapoi studenţii sau de a-i menţine în regiune, în cazul Universităţii «Eftimie Murgu», în oraşele noastre, ca forţă de muncă înalt calificată; dar şi forţă de muncă mediu calificată, pe care o producem în liceele din Reşiţa şi Caransebeş. Avem foarte mulţi fii şi fiice ale zonei care lucrează atât peste hotare, cât şi în oraşele mari din România, în multinaţionale, putem deschide contacte cu aceste persoane şi să atragem în zonă puncte de lucru ale unor firme cum sunt Hella, Continental, care deja au venit către Lugoj. De asemenea ne gândim la perspectiva deschiderii aeroportului din Caransebeş, care ar fi un «boom» formidabil atât pentru turism, cât şi pentru industrie. Şi chiar dacă nu se construieşte promisa autostradă A6 – am înţeles că s-au schimbat planurile pe un drum expres –, să valorificăm acest aeroport care există“.