CARAŞ-SEVERIN – Reșița va fi un pol județean principal cu potențial transnațional, în timp ce Berzovia, Bozovici şi Teregova vor fi polii rurali cu rol teritorial în sănătate educaţie, cultură şi servicii.
Totul face parte din proiectul promovat de Ministerului Dezvoltării care prevede în ce categorii urmează să se înscrie localitățile dar și că actualizarea clasificării se va face o dată la trei ani. Proiectul prevede de asemenea ca localitățile cu scăderi accentuate de populație să fie unificate cu altele din cadrul ariilor funcționale, la inițiativa autorităților locale. Dacă până la finele anului 2025 comunele vizate nu ating anumiți indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la inițiativa Guvernului. Printre municipiile poli județeni principali cu potențial transnațional (condiții: peste 40.000 de locuitori și 200.000 în aria funcțională, sedii ale administrațiilor județene, minim o filială de universitate sau unitate postliceala, spital de categoria III și IV/V, instituții culturale de reputație județeană) se regăseşte şi Reșița, alături de Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui sau Focșani. Din fericire, judeţul nostru a scăpat de lista oraşelor cu caracteristici rurale…
Caraș-Severinul este prezent, însă, în altă anexă a proiectului. Printre comunele poli rurali – comune cu rol de „loc central” la nivelul județelor ce pot prelua servicii cu rol teritorial, în domeniul sănătății, educației, culturii, serviciilor sociale, comerțului și altor servicii pentru populație (populație – minim 2.000 locuitori și minim 10.000 în aria funcțională potențială) sunt Berzovia, Bozovici şi Teregova cu satele Fizeş, Gherteniş, Poneasca, Prilipeţ, Valea Minişului şi Rusca. E cert că pe lista orașelor cu caracteristici rurale identificate de Guvern intră majoritatea comunelor transformate forțat în orașe în anul 2004, prin Legea 83/2004. Mai mult, Guvernul a întocmit și o listă a localităților în care s-au produs scăderi accentuate de populație, precum și a celor care au în structura lor localități cu populația sub 100 de locuitori. Pentru aceste localități, Executivul „încurajează unificarea administrativă” la inițiativa autorităților locale și ca urmare a voinței exprimate prin referendum local de către populație. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări și indicatori prevăzuți de lege până la sfârșitul anului 2025 dacă vor să își păstreze statutul actual.
La nivel naţional, scăderi ale populației cuprinse între 20 și 50% s-au înregistrat în aproape 50 de orașe și municipii și circa 170 de comune. Diferenţa este făcută îbntre anii 1990 şi 2012. Printre orașele incluse pe lista localităților în care s-a înregistrat o scădere accentuată a populației se numără şi Reșița, cu 29.381 (26,49%) de locuitori în minus, Anina (34,89%), Bocşa (25,49% în minus), Oraviţa (21,96%) şi Oţelu Roşu (20,13%). În mediul rural, scăderile cele mai accentuate ca pondere sunt Brebu Nou (-86,4%), Sasca Montană (–43.2%), Văliug (–38.9), Cărbunari (-34.8) Copăcele (–32.8), Gârnic (-32.8), Mehadica (-30.8), Șopotu Nou (-30.7), Ramna (-30.5), Zorlențu Mare (-30.5). Printre comunele care au în structura lor sate cu mai puțin de 100 locuitori sunt amintite Armeniș, Băuțar, Berzasca, Bozovici, Brebu Nou, Buchin, Cornea, Cornereva, Dalboșeț, Marga, Ramna, Sichevița, Socol, Șopotu, Tîrnova, Turnu Ruieni. Noua lege va aduce și o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.