CARAŞ-SEVERIN – Ministerul Mediului a răspuns presiunilor din partea ONG-urilor pentru managementul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița.
În repetate rânduri, organizaţiile neguvernamentale care au ca principal obiect de activitate protecţia mediului au acuzat lipsa unor planuri de management ale ariilor protejate, deşi acestea trebuiau întocmite demult. Deşi, iniţial, noul ministru a fost apreciat de ONG-uri, în prezent, problema ariilor protejate a redevenit spinoasă. În urma presiunilor legate de procesul de elaborare și aprobare a planului de management al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a transmis o poziţie oficială în care precizează că „trebuie să se asigure că protecția biodiversității și a capitalului natural este o prioritate absolută pentru România. Faptul că mai bine de 25% din teritoriul României este inclus în arii protejate poate fi transformat într-o oportunitate de dezvoltare durabilă neexplorată de România până acum, prin promovarea unor branduri puternice de țară, dar și prin dezvoltarea responsabilă a comunităților locale din aceste arii și din proximitatea acestor zone atât de înzestrate natural. Aceste principii au stat și la baza procedurilor de aprobare ale planurilor de management sub conducerea actuală a MMAP, inclusiv în procedura de aprobare a planului de management pentru PNCN-B“.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a demarat în 24 iunie 2016 procedura de evaluare urgentă, conform legii, a Planului de management, solicitând avizarea de către Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, solicitând în același timp Administrației PNCN-B completarea documentației lipsă. Ministerul Mediului a organizat joi, 7 iulie 2016, o întâlnire cu partenerii implicați în elaborarea planului de management, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB) și Administrația Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița (PNCN-B), evaluatori și responsabili din MMAP și Romsilva, în vederea clarificării unor aspecte de neconcordanță sesizate în procesul de evaluare. În cadrul întâlnirii, au fost expuse argumentele științifice în baza cărora zona de protecție strictă și integrală a Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița va fi dublată prin planul de management elaborat de USAMVB, crescând astfel, de la circa 7.500 de hectare la aproximativ 15.000 de ha. În același timp, specialiștii Ministerului și ai partenerilor din proiect au agreat că există premise științifice favorabile ca, în viitor, zona de protecție integrală să fie extinsă mai mult.
„La recomandarea MMAP (și cu acordul partenerilor din proiect – USAMVB și Administrația Parcului), planul de management va include o măsură clar formulată în acest sens, cu indicarea orizontului de timp pentru extinderea etapizată a zonei de protecție strictă și a celei de protecție integrală până la cel puțin 75% din suprafața parcului național, așa cum recomandă și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN)“, se mai aminteşte în poziţia ministerului. Cu toate acestea, ONG-urile consideră această măsură ca o pierdere clară a procentajului de 75% solicitat. „Este important de precizat că, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, lucrările silvice sunt interzise pe circa 50% din suprafața acoperită de păduri și limitate la intervenții silvice minime, cum ar fi tăierile de conservare pe restul suprafeței de pădure“, mai menţionează ministerul.
În luna aprilie, a fost dispus un control al Gărzilor Forestiere pe zona pădurilor virgine din Munții Țarcu unde existau suspiciuni de exploatare ilegală. În urma verificărilor din teren, a fost solicitată punerea sub protecție provizorie a 993 hectare de păduri, pentru verificarea criteriilor de încadrare la păduri virgine.