REȘIȚA – Directorul Arhivelor Naţonale a arătat care sunt instituţiile care nu au predat documentele istorico – ştiinţifice.
La nivelul judeţului Caraş-Severin este în derulare acţiunea de predare – preluare a documentelor permanente între unităţile administraţiei publice locale şi Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale. „O parte dintre aceste unităţi ale administraţiei publice locale a predat documentele permanente până la nivelul anului 1968, iar cealaltă parte a ajuns cu predarea până la nivelul anului 1975 sau chiar 1980. Sunt şi primării care au predat arhiva până la nivelul anilor 1989 sau chiar 1995. Nu este vorba despre serii complete, ci doar de dosare sau de registre care încep într-un an şi sunt finalizate peste zece, 20 sau chiar 25 de ani. La polul opus, identificăm Primăria Moldova Nouă şi Primăria Ticvaniu Mare, care au predat doar o mică parte din cantitatea de documente permanente. Primăriile comunelor Berzasca, Brebu Nou, Ciuchici, Ciudanoviţa, Dalboşeţ, Gârnic, Goruia, Lăpuşnicel, Lăpuşnicul Mare, Naidăş, Pojejena, Sicheviţa, Şopotul Nou şi Vermeş nu au predat deloc documentele cu valoare istorică şi ştiinţifică aparţinând Fondului Arhivistic Naţional al României la Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale”, a explicat în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural directorul Arhivelor Statului din Caransebeş, Ovidiu Roşu.
Predarea-preluarea unităţilor arhivistice cu valoare istorico-documentară şi ştiinţifică între unităţile administraţiei publice locale şi Serviciul Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale nu este simplă, fiind legată de probleme complexe de separare a documentelor pe fonduri, de ordonarea în cadrul anului şi în cadrul unităţilor arhivistice şi de inventariere. „Experienţa de până în prezent dovedeşte faptul că o arhivă greşit prelucrată este extrem de greu accesibilă pentru o utilizare viitoare. Apreciez că realizarea evidenţei documentelor la nivelul arhivei unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului Caraş-Severin este o condiţie sine qua non pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora. Astfel, vor putea fi utilizate, printre altele, informaţii despre perioada Marelui Război, criza economică dintre anii 1929-1933, a doua conflagraţie mondială, perioada legionară, instaurarea regimului comunist, deportarea din Basarabia şi Bucovina, a germanilor în URSS, a ţiganilor în Transnistria sau a chiaburilor în Bărăgan, electrificarea satelor, intrarea în întovărăşirile agricole, zootehnice sau pomicole, înfiinţarea şi funcţionarea CAP-urilor, reformele agrare din 1921 şi din 1945, cotele obligatorii sau agricultura în comunism”, a mai adăugat Ovidiu Roşu.