REŞIŢA – Segmentul microhidrocentralelor reprezintă, în aceste zile, un subiect de dezbatere.
Mai multe organizaţii ecologiste au sesizat probleme în ceea ce priveşte unele construcţii ce au pus în pericol flora şi fauna în zonele în care au fost amplasate. Cele mai recente veşti sunt legate de câteva microhidrocentrale (MHC) din România, iar unii ecologişti consideră că şi în munţii Ţarcu ar exista premisele pentru infringementul declarat în alte judeţe.
„Ne paşte infringementul şi e vorba de MHC-uri construite, avizate, unele autorizate, altele la nivel de pasiune, unele de pe vremea de dinainte de 1989. Problema este că unele dintre ele sunt construite în locaţii sensibile, care ulterior au fost declarate arii protejate, altele au fost construite inclusiv în perioade din punct de vedere a reglementării legislaţiei diferite. Înainte de 2010 au fost reglementate într-un fel, apoi a intervenit întocmirea studiilor de evaluare adecvată pentru astfel de MHC construite şi în siturile Natura 2000“, a explicat ing. Marius Vodiţă, directorul interimar al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin.
Ca atare, pot apărea diferenţe între actul de reglementare emis în anumite condiţii de realizare a investiţiei şi, după câţiva ani de funcţionare, să apară probleme sesizate de către ONG-uri. „APM lucrează la un program de verificare a funcţionării acestora, în condiţiile în care ele au fost construite, şi să lucrăm la proceduri şi acte de reglementare. Sper să avem deschiderea celor de la Apele Române şi colaborarea ONG-urilor care sesizează asemenea lucruri. APM nu poate emite act de reglementare fără avizul Apelor, iar avizele pe care le eliberăm se fac în şedinţe publice, în baza legii. Trebuie să lucrăm împreună, pentru că infringementul nu se dă pe persoană fizică. Deocamdată, la noi în județ, doar munţii Ţarcu indică o sensibilitate deosebită“, a mai adăugat Vodiţă.