REŞIŢA – Peștera cu Oase din Valea Minișului revine în atenția lumii științifice internaţionale.
După ce în urmă cu câțiva ani aici erau descoperite cele mai vechi rămășițe din Europa ale omului modern, acum o altă ipoteză lansată de cercetători poate revoluționa tot ceea ce se știe despre strămoșii omului.
Una dintre cele mai prestigioase reviste de profil din lume, Nature, scrie că fragmentele de oase descoperite în peștera de lângă Anina (un craniu aproape complet şi mandibulă cu cinci molari), supuse unor riguroase analize ADN, au scos la iveală faptul că strămoşii oamenilor moderni și neanderthalienii s-au încrucișat o perioadă mult mai îndelungată decât se estimase până acum.
Potrivit celor de la Nature, descoperirea a fost făcută publică în urmă cu câteva zile la o conferință științifică desfășurată la New York, contrazicând astfel teoria conform căreia Homo sapiens și Homo neanderthalensis au conviețuit doar în Orientul Mijlociu în urmă cu mai bine de 50.000 de ani. Datele arată că între 5 și 11 % din genomul mandibulei descoperite în Peștera cu Oase este al omului de Neandhertal, ceea ce duce către ipoteza că omul modern a avut un strămoș neanderthalian în urmă cu patru–şase generații. „Aceste date arată clar că cele două specii umane au conviețuit nu doar în Orientul Mijlociu, ci și în Europa”, a precizat Maria Avila, un reputat specialist în domeniu de la Universitatea Stanford.
Mandibula descoperită de speologii români în Peștera cu Oase are o vechime de aproape 40.000 de ani. Peștera este o zonă protejată şi, conform revistei Nature, accesul în grotă este posibil doar prin scufundare într-un râu subteran.
FOTO: worldwideromania.com