REŞIŢA – Cel puţin aşa apreciază autorităţile locale, care spun asta deşi sumele sunt chiar mai mici decât în 2014 şi nu acoperă totul.
În privinţa banilor, Reşiţa stă ceva mai rău decât anul trecut. Şi dacă Executivul a tăiat municipiul de pe lista finanţării pentru echilibrarea bugetelor locale, nici aleşii urbei n-au avut de unde să scoată sume prea mari.
Şi dacă anul acesta guvernul nu a găsit bani pentru Reşiţa la capitolul sume pentru echilibrarea bugetelor locale, există totuşi o explicaţie. Primarul Mihai Stepanescu a considerat că Reşiţa nu a fost deloc avantajată anul acesta: „Am analizat împreună cu Direcţia Economică toate acele sume pe care noi le-am primit din defalcatele, vizând TVA-ul şi acele impozite, şi am constatat că în 2012 Reşiţa a fost beneficiara unei sume de circa 6 miliarde de lei vechi, în 2013 de 40 de miliarde, iar în 2014 de circa 50 de miliarde. Mi se pare că nu prea este în avantajul Reşiţei acest lucru. Mai departe, cuvintele sunt de prisos. Cert este că noi am fost preocupaţi de strângerea sumelor aferente taxelor şi impozitelor, avem acolo colegi foarte activi, şi-au făcut datoria anul trecut. Neţinând cont de toate acele debite restante din anii precedenţi, noi am colectat undeva la 99 la sută din ceea ce ne-am prognozat. Dar se pare că într-o ecuaţie, la nivel naţional, s-a ţinut cont de implicare mai mare sau mai mică a unor primării, şi au fost date în compensare nişte sume de la unii către alţii. Noi, reşiţenii, n-am fost avantajaţi în aceste luni“.
Chiar şi aşa, autorităţile locale sunt mulţumite de banii aferenţi anului 2015, deşi acestea sunt mai mici decât anul trecut. „Este un buget acceptabil, chiar dacă în această fază nu cuprinde absolut toate poziţiile şi cerinţele dezvoltării municipiului nostru, spune şeful administrativului reşiţean. Pentru că vreau să explic faptul că mai sunt anumite sume de primit. Mai sunt anumite acte normative care au ajutat, mai ales în 2014, comunitatea locală. Şi atunci această primă formă, un buget asemănător anului trecut, în aparenţă un pic mai mic, cred eu că va rezolva problemele comunităţii noastre. Cele 111 milioane de lei noi cred că vor face faţăă cerinţelor, vor asigura aşa cum spuneam plata utilităţilor, a realizării investiţiilor noi, a continuării celor începute în anii precedenţi. Într-un cuvânt, am speranţa că acest buget, în faza de acum, este un buget bun“.
Pe ce va cheltui Reşiţa în 2015? „În primul rând, vom continua lucrările deja începute pe fonduri europene, explică edilul. Deja au fost atrase sume importante pentru Colegiul Economic, pentru cele trei blocuri turn de aici, din centrul Reşiţei, pe fonduri guvernamentale reţele de apă şi canalizare în toate cele patru localităţi, trei cartiere Doman, Secu şi Cuptoare, şi satul Moniom, drumul de acces înspre staţiunea Secu, un drum de legătură între Ateneu şi Parcul de Locomotive, cele două parcuri unde lucrările au fost sistate din lipsă de fonduri, sper şi cred că se vor finaliza anul acesta, pentru că explicaţii ne-au fost aduse de către structuri naţionale, guvernamentale, dar lucrările n-au fost finalizate. Eu cred că şi lucrările de întreţinere realizate de direcţia noastră proprie au importanţa lor iar sumele aferente acestor lucrări, de aproape 4 milioane de euro, cred că vor rezolva întreţinerea lucrărilor deja începute, finalizarea acestora cât şi, bineînţeles, ne interesează atragerea de noi fonduri europene. Am avut o întâlnire cu dl. preşedinte al Consiliului Judeţean, pentru că dânsul are răspunderi şi la nivelul Consiliului de Dezvoltare Regională. Am discutat cu dânsul, i-am explicat că Reşiţa poate fi, în sfârşit, beneficiara unor fonduri considerabile. Este o mare oportunitate acum, când sper să devenim ce n-am fost în 2007 – motivele nu le mai discut eu –, un pol de dezvoltare, un centru urban, poate de referinţă. Bineînţeles, cu finalitate peste câţiva ani. În 3-4 ani se vor vedea roadele muncii noastre, din proiecte implementate, pentru că nu este uşor să realizezi proiecte. Noi avem foarte multe proiecte, dar este foarte greu să fie aprobate şi să fie finanţate. Şi după aceea se pune problema realizării efective a acestor investiţii. Pentru că sistemul încă birocratic şi de aceea un număr de ani, de 3-4 ani, cred că ar fi de ajuns pentru a vedea nişte lucruri finalizate“.