REŞIŢA – Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, este de părere că edilii ar trebui să dea mai multă importanţă apei potabile, factor cheie al sănătăţii cetăţenilor.
Şi capitala Banatului Montan şi-a forat, în ultimii ani, mai multe izvoare publice, urmând exemplul urbelor civilizate din jur. Numai că aceste acţiuni, evident pozitive, au fost aruncate în umbră datorită calităţii apei. Nu de alta, dar pânza freatică e contaminată – după cum ne-au mărturisit şi cei de la AquaCaraş –, deşi nimeni nu poartă vreo vină.
În acest context, primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, a ţinut să prezinte mass media un material pe care l-a obţinut de la Instituţia Prefectului, emis de către Direcţia de Sănătate Publică, „pentru a informa cetăţenii Caraş-Severinului“ vizavi de calitatea apei izvoarelor şi fântânilor publice din judeţ, dar şi pentru a „vedea cum anumite administraţii sau persoane responsabile se implică, iar altele se implică mai puţin sau altele deloc“. Potrivit documentului, în anii 2013 şi 2014, dintr-o medie de 30 de izvoare publice verificate de către DSP, jumătate sunt ale Reşiţei.
„Nu se regăseşte decât un singur oraş, Bocşa, cu o fântână dintr-un cartier problemă. În rest, sunt doar poezii, cred că este bine ca reşiţenii care merg în judeţ să ştie de unde beau apă! Nu contează doar că fântânile sunt frumoase, ci şi dacă au autorizaţii. Este bine să ne gândim la sănătatea oamenilor, iar analizele să fie făcute în conformitate cu tot ce presupune legea. (…) Unii au bani, iar cei care n-au, ar trebui să găsească, pentru că sănătatea este extrem de importantă pentru cetăţenii, indiferent că vorbim de vreo localitate rurală sau urbană“, conchide edilul.
Trebuie spus că, deşi nu se regăsesc pe lista DSP-ului cărăşean, anumite administraţii şi-au „dus“ izvoarele la control în alte judeţe. Aşa cum este cazul Caransebeşului, care e cu analizele la zi, dar la DSP Timiş.
Antoniu Mocanu