REŞIŢA -Ministerul Economiei n-a dat primăriei teren pentru un cimitir în ograda societăţii, iar potrivit deputatului Ioan Benga tunurile sunt gata să tragă de pe Bârzava.
Municipalitatea reşiţeană a bătut drumul capitalei pentru un teren aparţinând societăţii Arsenal, pe care dorea să-l folosească fie pentru construirea de locuinţe pentru tineri, fie pentru amenajarea unui cimitir. Numai că socotelile făcute pe malurile Bârzavei nu şi-au găsit ecou pe Dâmboviţa, astfel că solicitarea Reşiţei a fost respinsă pentru mai multe motive.
Astfel, filiala teritorială a Companiei Naţionale a Romarm are personalitate juridică distinctă, iar înstrăinarea terenului ce aparţine Arsenal ar fi trebuit să se facă numai contra cost – nu pe gratis, cum l-a cerut Primăria Reşiţa –, fiind totodată nevoie de acordul adunării generale a acţionarilor societăţii reşiţene.
„Situaţia SC «Arsenal Reşiţa» SA, ca de altfel a tuturor operatorilor economici din industria de apărare, în prezent face obiectul «Strategiei industriei naţionale de securitate», al cărui proiect a fost elaborat de către Comitetul Interministerial pentru evaluarea stării industriei de securitate, înfiinţat prin decizie a prim-ministrului României. Având în vedere că proiectul strategiei prevede o serie de măsuri privind reorganizarea şi restructurarea industriei de apărare, din care face parte şi SC «Arsenal Reşiţa» SA, o decizie privind valorificarea activelor în cauză va putea fi luată după aprobarea şi implementarea acesteia”, se arată în scrisoarea ministerială.
Deputatul Ioan Benga preciza că, în urma discuţiilor pe care le-a purtat în Capitală cu persoane cu răspundere guvernamentală, societatea reşiţeană „va fi preluată de minister, are deja comenzi, are de lucru. (…) Acest Romarm se reorganizează şi trece la Ministerul Apărării, unde este acest ministru Duşa care s-ar putea să ne ajute”. Şi cum ministerele din România îşi schimbă miniştrii ca pe ciorapi, Arsenal poate rămâne în aceeaşi situaţie.
Nu trebuie uitate însă ultimele zile ale vechiului Arsenal, când potrivit celor de la şomaj, societatea reşiţeană mai avea vreo doi angajaţi, portarul care păzea contabilul, acesta trăgând, în acte, ultima linie…
Antoniu Mocanu