REŞIŢA – Anul acesta, doar 50 de persoane au devenit vânători în cadrul asociaţiei judeţene de profil.
Anul trecut, din cauza apariţiei unor asociaţii noi în Caraş-Severin, care au câştigat dreptul de a gestiona fonduri de vânătoare, unii membri ai AJVPS au migrat spre ele. O prevedere a Legii armelor dă dreptul membrilor să nu activeze ca vânători, dar să deţină arme şi muniţie. „Sunt unii vânători care au renunţat oficial la această calitate, dar au arme acasă. Acest aspect ne dă nouă mari bătăi de cap, pentru că unii dintre ei sunt certaţi cu legea, iar pe timpul nopţii au activităţi intense. Este greu să îi urmăreşti atunci când trec din grădinile lor în fondurile de vânătoare şi împuşcă un căprior sau stă la pândă la mistreţi”, spune Mircea Ciobanu, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Caraş-Severin. Asociaţia a avut peste 2.200 de vânători, iar anul trecut s-a încheiat cu 1.600 de membri pe acest segment. În 2013 a fost organizat un concurs, procentul de promovabilitate fiind doar de 40%.
În acest an, AJVPS a avut 228 de locuri libere, pe care s-au înscris 127 de candidaţi, din care au reuşit să obţină permisul de vânătoare 50 de persoane. Potrivit directorului asociaţiei, concursul poate este prea exigent, cu întrebări greoaie, având în vedere că „potenţialii vânători nu sunt ingineri cinegetici”.
Vânătoarea este un sport scump, comparativ cu veniturile realizate. „Din păcate, nu toţi cei care au bani au şi etica necesară pentru a-l practica”, spune Mircea Ciobanu. AJVPS Caraş-Severin are 40 de fonduri de vânătoare, din care cinci de câmpie (Mâtnic, Prisaca, Sacu, Iertof şi Măureni) şi trei de munte (Marga, Armeniş şi Valea Beiului), toate celelalte fiind fonduri de deal. AJVPS Caraş-Severin deţine, în prezent, fonduri de vânătoare pe o suprafaţă de 440.000 de hectare, iar numărul membrilor vânători este de 1.829. La cerb, de pildă, una din speciile de vânat cu care judeţul Caraş-Severin se mândreşte, efectivul optim este de 370 de exemplare şi sunt evaluate doar 325 de exemplare. Dezvoltarea speciei în judeţ înregistrează un regres, din cauza înmulţirii exagerate a marilor carnivore, a răpitoarelor, prin legile apărute, ce protejează ursul, lupul sau râsul. O altă specie cu care se mândreşte acest judeţ este căpriorul, care este peste efectivul optim de 4.100, cu circa 100 de exemplare. Şi în ceea ce priveşte mistreţul, Mircea Ciobanu spune că se află peste efectivul optim. Un semnal de alarmă este tras în ceea ce priveşte iepurele, specie care a început să se reducă foarte mult, din cauza efectivelor de oi ce împrăştie diferite boli. Mai mult, câinii din jurul turmelor afectează înmulţirea iepurilor. La toate acestea se adaugă fenomenele naturale, dar şi factorul uman.
„Acum, mai toată lumea se urcă în maşinile de teren, de unde trage cu arma cu lunetă. Aceşti vânători caută doar venitul din vânătoare şi nu partea frumoasă a acestui sport”, consideră directorul Mircea Ciobanu.
Flavius Rotariu