REŞIŢA – Financiar, sistemul sanitar din România se ghidează pe zicala „fiecare pentru el”. O confirmă ministrul…
Principalul mesaj al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reiterat într-o videoconferinţă ce a avut loc săptămâna trecută, este clar: spitalele trebuie să se încadreze în bugetul (şi aşa insuficient) pe care l-au semnat pentru acest an. „În acest sens, li s-a solicitat managerilor de spitale ca, până în 15 august, să pună la dispoziţia ministerului un plan în care să reiasă activităţi de restructurare şi de redistribuire a fondurilor. La noi, restructurare înseamnă dat afară, dar poate însemna şi o rearanjare a compartimentelor spitalelor, a numărului de paturi, a personalului. Rămâne la latitudinea managerului, planul trebuie regândit, pentru că suntem deja în luna august, şi bugetul se consumă”, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică judeţeană, prezent la videoconferinţă.
Din păcate, certitudinea experienţelor acumulate în anii trecuţi arată că septembrie este luna în care se termină bugetul. Astfel, în celelalte luni s-ar cheltui bugetul alocat anului viitor şi cercul vicios nu are ieşire. „Se merge pe avarie, este mai mult de supravieţuire şi ministerul ar dori să ajungă la un moment zero. Nu ştiu dacă sistemul sanitar va reuşi să reziste până la acel moment”, spunea dr. Luca.
Din fericire, cazurile extreme, cum ar fi epidemiile ce ar putea lovi cetăţenii la un moment dat, sunt finanţate dintr-un buget de rezervă. „Nu de epidemii ne e teamă, ci de lipsa definirii unui pachet de bază pentru cetăţeni, pentru a se calcula un anumit buget, bazat pe experienţa medicală. Întotdeauna este de restrâns ceva. Strângem cureaua până plesneşte, dar există structuri supradimensionate sau fără un plan concret. Cu toate acestea, dacă cineva se va atinge de personal, nu va fi vorba despre cel medical”, a mai explicat directorul DSP Caraş-Severin.
Realitatea dureroasă, ce transpare şi din statisticile oficiale, este că sunt spitale care, din aproape 80% din fondurile primite, îşi acoperă salariile personalului. Or, 20% pentru actul medical poate părea şi ochiului neavizat destul de puţin. „Dar există cazuri în judeţ ce fac eforturi prin management şi sunt sub buget. E nevoie de o schimbare de mentalitate în sistem şi trebuie definită o nouă strategie pentru asigurarea asistenţei medicale. Vom începe prin distribuirea cardului naţional de sănătate pentru identificarea traseului banilor. Protecţia datelor în sistem este, pentru mine personal, de mare importanţă. Sunt cetăţeni care nu vor să se afle amănunte despre afecţiunile lor curente şi aici trebuie lucrat”, a mai adăugat Dragoş Luca.
Flavius Rotariu