REŞIŢA – Cheile Nerei, ca de altfel întregul judeţ, abundă în locuri superbe vizitate des de amatorii turismului şi drumeţiilor montane. Din păcate, aceştia sunt puşi în dificultate atunci când doresc să-şi petreacă o perioadă mai lungă în această zonă, şi asta din pricina locurilor de cazare prea puţine şi prea îndepărtate de obiectivele vizate.
Potrivit statisticilor neoficiale dar intens vehiculate, zona Cheile Nerei-Beuşniţa, centrul parcului naţional omonim, este vizitată anual de câteva mii de turişti, din care o mare parte sunt străini, atraşi de peisajele superbe. Din păcate, cei care doresc să înnopteze în zonă pentru a vizita pe îndelete parcul sunt obligaţi să se îndepărteze de obiective, lucru care reduce numărul potenţial al acestora. În zonă nu sunt multe pensiuni, iar cele existente sunt concentrate în localităţile Sasca, Oraviţa sau Bozovici.
„Pensiunile clasificate sunt câte două-trei în Sasca Montană sau Română, Bozovici sau Ciclova. Cu toate acestea, respectivele unităţi turistice nu pot absorbi fluxul de turişti care doresc să petreacă mai mult timp în Cheile Nerei. Mai mult, nici spaţiile pentru campare nu sunt suficiente şi lipsesc refugiile sau cabanele de profil. Orice parc din judeţ stă destul de prost la infrastructura turistică“, a precizat Daniel Laţcu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural Caraş-Severin.
Ce-i drept, legislaţia în ariile protejate nu permite anumite investiţii în perimetru, iar investitorii consideră că unităţile de cazare cele mai căutate trebuie să se afle în apropierea obiectivelor turistice. Din păcate, nici agrementul nu oferă o plajă prea largă de activităţi. „Formele de turism întâlnite în Chei sunt cel pedestru, rafting pe Nera (când permite debitul râului) şi, dacă acum ceva vreme exista o pensiune care oferea călărie sau plimbări cu ATV-ul, aceste servicii nu mai sunt valabile. Sporturile extreme se pretează foarte bine la relieful din parc, dar sunt operatori timişeni care au luat-o înainte celor locali şi doar pe anumite segmente. Ar trebui să se dezvolte turismul ştiinţific, educaţional, care aduce o clientelă selectă, în pofida celui de masă, şi mai ales «foto-hunting» («vânătoarea» de fotografii) – bine dezvoltat şi aducător de venituri importante. E nevoie de investiţii pentru agrement, cu restricţii, pentru protecţia mediului“, a mai adăugat Laţcu. În total, zona oferă vreo zece unităţi de cazare. Noi, ceilalţi, unde ne cazăm?
Flavius Rotariu