Caraş-Severin, Romania

GÎRBOVĂŢ – Paştele este acomapaniat de obiceiuri si traditii, care mai de care mai frumoase si deosebite, iar locuitorii satului Gîrbovăţ pastreaza anumite datini si credinte, de ani buni.

Tradiţiile sunt încă păstrate cu precădere la sate, pentru că în zonele urbane acestea au fost fie lăsate la o parte, fie transformate în aşa fel încât să corespundă noilor standarde de viaţă. Mulţi din cei plecaţi se reîntorc cu drag în satul natal, şi nu există bucurie mai mare decât aceea de a petrece sărbatorile acasă, în zona unde sunt păstrate vii amintirile copilăriei.

În satul Gîrbovăţ, de Paşte, cei plecaţi nu uită că cele mai frumoase sărbători sunt în localitate, şi, chiar dacă sosesc de departe – Timişoara, Reşiţa, Băile Herculane, sau chiar foarte departe – Canada, rămân plăcut impresionaţi că tradiţia este încă „vie“. În Vinerea Mare, în Gîrbovăţ are loc aranjarea Mormântului Domnului Iisus, cu flori naturale, unele mai frumoase ca altele, deoarece Gîrbovăţul este numit şi satul ,,florilor’’.

Femeile şi fetele se întâlnesc la ora zece pentru aranjarea Mormântului, care, în Almăj, diferă de la o localitate la alta. Vopsitul ouălor presupune o adevarată arată a frumosului, folosită în mod natural. Anumite familii din Gîrbovăţ insisită să le vopsească natural, folosind foi de ceapă roşie şi albă, dar şi plante pentru diferite forme (urzică, mărar, pătrunjel sau leuştean).

„Pregătirea mielului este una specială, deoarece în Gîrbovăţ acesta se pune împreună cu drobul, integral, la cuptor, această reţetă fiind păstrată cu sfinţenie la noi în localitate“, spune Ciprian Micicoi, cel care s-a ocupat de pregătirea lor.

Sâmbăta, la ora 11, când clopotele trebuie să rasune o oră, fetele cu dorinţe nenumărate merg la râul din sat pentru a se spăla de rele. La ora 12. toţi sătenii, cu mic cu mare, împreună cu preotul Iosif Surulescu, merg până la cimitir însoţiţi de fanfara comunei Bănia, care cântă cu măiestrie „Hristos a Înviat“.

Iar în duminica de Paşte, tinerii se pregătesc să meargă la biserică, îmbrăcaţi în mândrul port bănăţean şi însoţiţi de fetele frumoase ca florile, după cum spun bătrânele satului, bucuroase de liniştea şi pacea sufletească venite din inima satului.

Ioana Sorina