CARAŞ-SEVERIN – Camera de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin a organizat vineri, 25 noiembrie, Topul firmelor cărăşene pe anul 2010.
„E complicat să exprim cât de uşor a fost să realizăm acest top. În general, oamenii vin greu la asemenea manifestări. De data aceasta au venit mulţi, iar cei prezenţi în top sunt oameni de afaceri care, în 2010, (pentru că rezultatele din acest an le premiem) au muncit pe brânci ca să ocupe aceste locuri. Sunt oameni care muncesc poate de zece-douăzeci de ani ca să îşi poată realiza un vis. Nu este uşor să faci afaceri în România de astăzi. Nu este uşor să faci afaceri în judeţul Caraş-Severin. Este un judeţ care nu are o viaţă a sa, un judeţ care încearcă să le ajungă din urmă pe cele din regiunea Vest. Dar vă asigur că în anii următori s-ar putea ca topul firmelor din regiunea Vest să se confunde cu cel din judeţul Caraş-Severin“, a precizat Petru Buzzi, preşedintele Camerei de Comerţ Caraş-Severin.
La manifestarea amintită au participat firme din toate domeniile de activitate, topul fiind organizat după îndeplinirea unor criterii stricte de departajare, după o metodologie pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României a pus-o la punct în decursul câtorva ani.
„Concluzia este că în topul firmelor trebuie să apară doar cele care sunt cu adevărat performante. Participanţii sunt mulţumiţi de ceea ce au realizat, de faptul că noi am organizat acest top pentru că vin, îşi etalează performanţele, se întâlnescu cu alţi oameni de afaceri. De fapt, acţiunea de azi e un mod de a socializa şi de a gândi la ceea ce pot face în viitor. Este evident că un top obligă şi ajută la concurenţă. Sunt domenii de activitate care se concurează“, a mai precizat Buzzi.
Camera de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin are aproximativ 300 de membri. Potrivit datelor oferite de către conducere, dacă în anii trecuţi plăteau cotizaţia 50-60 de firme, în acest an au făcut-o 120 de firme. Cei care plătesc cotizaţia votează şi în Adunarea Generală. Deşi trebuiau tipărite 360 de diplome, numărul acestora a fost limitat la la 160, adică numărul celor care şi-au anunţat participarea. În holul hotelului Rogge din Reşiţa, unde a avut loc manifestarea, a fost organizată o expoziţie ad-hoc, cu materiale puse la dispoziţie de către Arhivele Naţionale Caransebeş, material ce vorbeau despre economia, resursele umane şi Camera de Comerţ a judeţului de-a lungul timpului.
„Arhivele Naţionale au participat cu plăcere la această sărbătoare, ocazie cu care «am pus pe tapet» câteva dintre documentele care atestă activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie din Oraviţa. Acolo funcţiona o filială a Camerei de Comerţ şi Industrie Timişoara. Între aceste documente se regăseşte o evoluţie financiară a instituţiei, se regăseşte personalul care a funcţionat acolo. Dar, ceea ce consider eu că a fost cel mai important, se regăsesc cu adevărat societăţile industrial şi comerciale care au funcţionat în judeţ între anii 1930 şi 1948. Găsim firme care făceau parte din industria mare, dar şi din comerţul mic. Prin aceste documente am încercat să zugrăvim o epocă, să arătăm ceea ce a fost. Peste tot, în cadrul industriei mici erau meserii precum înţepător, măcelar, croitor, pantofar, argăsitor, opincar, şi alte meserii care au rămas doar o amintire“, a precizat Ovidiu Roşu, şeful Arhivelor Naţionale Caransebeş.
Flavius Rotariu