85% din primării riscă să rămână fără bani de lucrări

CARAȘ-SEVERIN – Este semnalul de alarmă pe care-l trage președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, după ultima rectificare bugetară pe care o consideră neîndestulătoare, grija creditelor necesare acoperirii deficitului fiind transferată astfel de pe umerii Guvernului, pe cei ai autorităților locale!

Problema e că, în vreme ce autoritățile centrale se îndestulează din titlurile de stat – care sunt împrumuturi obținute facil de la populație – cele locale abia le pot obține, cu dobânzi mult mai mari, care cresc cu cât comunitățile sunt mai mici. Plus că unele comune nici nu pot visa la accesarea de credite, băncile nefiind interesate să susțină investiții ce se amortizează în zeci de ani. „La începutul anului, când s-au construit bugetele locale, se știa că vin anumiți bani de la Guvern, care, ulterior, au fost tăiați, amintește Silviu Hurduzeu. Putem lua în calcul și optimismul fostului Executiv, dar și faptul că, totuși, actualul Guvern este format din aceleași partide politice care au condus România și în prima jumătate de an. Deci, cumva, administrațiile locale au fost induse în eroare.“

Șeful CJ a luat în discuție și problema împrumuturilor, necesare comunităților locale pentru a umple golurile lăsate de rectificare. „Nu cumva este și asta doar o formă de a masca împrumuturile? Nu le mai ia Ministerul Finanțelor Publice, le iau administrațiile locale. Mutăm banii dintr-un buzunar într-altul. Oare costurile de finanțare ale acestor împrumuturi sunt mai mari sau mai mici decât cele ale statului? În unele cazuri, – la UAT-urile mari (București, Cluj – Napoca, chiar Timișoara) – sunt mai mici, în alte cazuri, dobânzile sunt clar mai mari.“

Hurduzeu crede că nu toate tipurile de administrații locale pot accesa împrumuturi: „O comună cu venituri minimale nu va primi niciodată finanțare de la bancă pentru un proiect de investiții care se amortizează în 10 – 15 – 20 de ani. Caz în care absența susținerii financiare de la Guvern va duce la rămânerea în urmă a acestor comunități.“

Toate astea în vreme ce statul are mai multe alternative de finanțare. „Mare parte din bani vin din emisiuni de obligațiuni. UAT-urile pot folosi și ele forme similare, dar rezultatele sunt modeste. Nu vreau să fie percepută ca o critică – pentru că nu este și mi s-a părut o idee bună –, dar nici emisiunea de obligațiuni a Reșiței de anul trecut nu a atras extraordinar de mulți doritori. Pe când Ministerul Finanțelor reușește mai ușor să facă asta. Nu vreau să spun că împrumuturile nu sunt bune. Și noi, la CJ, căutăm soluții pentru anumite proiecte unde nu avem finanțare asigurată. Cred însă că, dacă aceasta va fi regula de aur, 85% din UAT-uri nu vor mai putea obține banii necesari lucrărilor pe care le au.“, a încheiat oficialul.

JCS-Antoniu Mocanu