REŞIŢA – Azi, 29 martie 2021, se împlinesc 50 de ani de învățământ superior la Reșița. Este un moment de mândrie și împlinire pentru comunitatea reșițeană în anul când, totodată, se aniversează și 250 de ani de la nașterea Reșiței industriale, ca primul centru siderurgic din sud-estul Europei!
La ceas aniversar, conducerea universităţii îşi exprimă considerația față de cei care au depus piatra de temelie a Reșiței universitare și un gând de recunoștință pentru cei care care au trudit la înființarea, creșterea și devenirea în timp a universității reșițene.
„Fiecare universitate este un proiect cultural, social și istoric care reunește valori ce trec prin timp și devin repere pentru o comunitate în străduințele acesteia de a schimba mereu prezentul pentru a clădi viitorul. În primăvara anului 1971 – la sărbătorirea bicentenarului industriei reşiţene – răspunzând unei necesităţi îndelung resimţite, dar şi unei dorinţe a oamenilor de seamă din Banatul de munte de a avea învăţământ tehnic superior – a luat fiinţă Institutul de Subingineri Reşiţa „în subordinea Institutului Politehnic «Traian Vuia» din Timișoara”, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 321 din 29 martie 1971“, spun reprezentanţii universităţii reşiţene.
Cronologic, în evoluția învățământului superior la Reșița se disting mai multe perioade, ultima culminând cu Centrul Universitar Reșița al prestigioasei Universități Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în urma fuziunii dintre cele două universități. Astăzi, Reșița universitară oferă programe de studii la şase facultăți, dintre care Facultatea de Inginerie din Reșița, iar celelalte cinci facultăți în cadrul UBB Cluj-Napoca, cu programe la Reșița, și anume: Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Științe Politice, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Educație Fizică și Sport și Facultatea de Psihologie.
Odată ce „sămânța aruncată la Reșița a învățământului superior a ajuns pe teren fertil și a prins rădăcini”, s-a căutat mereu ca rezultatele activității didactice și de cercetare din învățământul superior reșițean să fie cunoscute nu numai în România, ci și-n străinătate, prin crearea a peste 30 de parteneriate cu universități din Germania, Franța, Austria, Polonia, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Serbia și Moldova.
Cu toate încercările prin care a trecut, învățământul superior din Reșița se bucură astăzi de o recunoaștere națională și internațională, confirmată în timp prin calitatea absolvenților, care s-au afirmat atât în țară, cât și peste hotare, Reșița universitară fiind cu adevărat ca „o carte deschisă stilizată” de curaj, așa cum a fost îndemnul ministrului Gheorghe Ștefan: „nu trebuie să vă fie teamă când vreți să deschideți o școală, ci când vreți s-o închideți“.
JCS-Nina Curiţa
