CARAȘ-SEVERIN – O poveste pseudo-comunistă rămâne încă în inima nostalgicilor locali: dacă întârzia Revoluția cu 4 luni, drumul ar fi fost betonat. Doar că, astăzi, la 35 de ani după, încă ne batem în documentații…
Împărțeala drumurilor dintre Dunca și Hurduzeu n-a fost chiar pe placul tuturor cetățenilor județului, care s-au simțit dați la o parte de Dunca și lăsați în mâinile lui Hurduzeu. Ionuț Leahă îi reproșa șefului județului unul dintre multele drumuri strategice ale județului, în speță unul care apropie Timișul de Caraș. Nu, nu e vorba de Calea Tormacului, care-i scurtează lui Brian Filimon de la Măureni drumul spre Timișoara cu vreo 10 kilometri – și care a ajuns obiect de dosar penal –, ci de DJ 684 Valea lui Liman-Voislova. „Domnule Dunca, 5 kilometri de drum – cel mai scurt dintre Timișul dvs (Dunca fiind maramureșan – n.r.) și Carașul nostru – nu ați reușit să faceți nimic, deși noi, Rusca și Rușchița, v-am dat voturile maxime în urmă cu 4 ani, ați fost și dvs acolo. Acest drum Ceaușescu l-a numit strategic. Dacă întârzia 4 luni Revoluția, era betonat acest drum. Are cea mai mare importanță dintre toate drumurile făcute de dvs în județ. Așa că, pentru noi, sunteți zero barat!“, a încheiat Ionuț Leahă.
Răspunsul președintelui Consiliului Județean, Romeo Dunca, nu a întârziat să apară, mai ales că se vorbește despre un drum la care se lucrează deja de ceva vreme: „Dle Ionuț Leahă, vă înșelați amarnic! La DJ 684 Valea lui Liman-Voislova s-a lucrat intens în ultimii ani. Inclusiv trecerea ca obiectiv important pentru județ a fost făcută de dl Vela pe când era primar la Caransebeș, prin 2006, la directa mea sugestie. Eu, la acea vreme, am început lucrul la proiectul de dezvoltare a stațiunii Poiana Mărului, cu domeniul schiabil Nedeia. Hurduzeu a scos de la finanțare, pe banii veniți prin ADR Vest, acest drum și l-a înlocuit cu DJ 608. Și unul, și altul erau importante, așa că nu comentez această schimbare. Dar în virtutea relelor practici de la CJ din acei ani, pentru DJ 684 s-a făcut la acea vreme, de către administrația Hurduzeu, un DALI de toată jena. Adică o firmă de casă a încasat de două ori bani serioși pentru această lucrare. O dată pentru întocmirea unei documentații tehnice primare și a doua oară pentru actualizarea ei. După venirea mea, știind de importanța acestui drum, am reluat lucrul la documente. Așa am descoperit că proiectantul de casă a luat bani pe lucru slab. Printre greșelile flagrante au fost lipsa din documente a 6 poduri din 11. S-a refăcut tot și azi acest proiect e pregătit pentru finanțare europeană!“
Cum au întârziat lucrurile
Șeful județului spune că procedurile au fost îngreunate chiar de administrația comunei! „Actualul și viitorul primar al comunei Rusca Montană ne-a indus în eroare în mod repetat, spunând ca drumul forestier care face legătura cu județul Hunedoara, de unde începe asfaltul, e rezolvat la stadiu de DALI și depus la CNI pentru finanțare. Lucru nereal pentru că pentru acești 7 kilometri nu a existat și nu a fost întocmită vreodată nici o documentație corectă. Am aflat târziu de acest fapt. Deoarece finanțarea europeană pentru DJ 684 era condiționată de Comisia Europeană, prin protocol semnat, și de legătura cu județul Hunedoara, am preluat noi inițiativa. Dacă veți verifica, veți vedea că la inițiativa mea am făcut o Hotărâre de Consiliu Județean prin care am cerut în administrare drumul de la Rusca. Primarul de la aceasta comună a făcut și el o Hotărâre de Consiliu Local prin care, cu câteva săptămâni în urma, ni l-a și cedat. În paralel, o firmă de TOPO a rezolvat CF-urile cu traseul drumurilor și azi se lucrează la noul DALI. În consecință, dle Leahă, deși vorbiți fără să fiți în cunoștință de cauză, ați primit exact ce meritați: același primar la Rusca, care ne-a indus și pe noi în eroare, și același președinte de CJ care v-a scos drumul de la finanțare! Dar să fim optimiști și să sperăm că și aceștia au învățat câte ceva din cele întâmplate și se vor îndrepta. (…) De dv și de cărășeni să vă îngrijorați, pentru că ei rămân pe mâna celor care au mai fost și nu au făcut. Deși era la îndemâna lor…“
Cu alte cuvinte, cu Timișul, chiar și prin Rușchița, stăm cu mult mai bine decât cu Hunedoara, unde la ei e drum, la noi e pădure…
JCS-A.M.
