REȘIȚA – Este vorba despre finalizarea primelor lucrări de amenajare hidroenergetică în amonte de Reșița, aniversată în aceste zile la Centrul UBB din Reșița. Azi a avut loc un simpozion pe această temă, urmat de vizita la Lacul Breazova de la Văliug. Evenimentul continuă joi, la ora 9:30, cu vizita la Hidrocentrala Grebla, urmată de prezentare de carte la ora 12:00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”!
În 1904, lungimea totală a canalelor este de 77,8 km, care începe la altitudinea de 1295 m, și se termină la 216 m altitudine. Sistemul cuprinde patru lacuri de acumulare, zece tuneluri în lungime totală de 5.300 m, cinci apeducte metalice însumând 705 m și trei km de apeducte zidite. Dintre canale, cele mai lungi sunt Semenic, de 23 km, Gozna, de 9,8 km și Zănoaga, de 4,7 km. Sunt doar câteva date tehnice ale unuia dintre primele sisteme hidroenergetice din țară.
„Ultimul deceniul al sec. XIX aduce în România de astăzi cel puțin două premiere. Una este legată de Caransebeș unde, în 1895, se instalează prima centrală pe firul apei, la intersecția Pieței Revoluției cu str. Ardealului. Imobilul în care au funcționat atunci turbinele se vede și astăzi, desigur deteriorat. Primul sistem hidroenergetic bazat pe acumulare de apă este cel de la Sadu, care în 1898 alimenta comuna Sadu, apoi Cisnădia și Sibiul. Tot în această perioadă este documentată o centrală la Sinaia, pentru iluminatul și încălzirea parțială a Palatului Peleș.”, a punctat omul de cultură Ada Cruceanu în cadrul simpozionului de azi.
Inițial, sistemul hidroenergetic din amonte de Reșița a fost unul de transport al lemnului de pe Semenic până la Reșița. Se poate deci vorbi despre un sistem preexistent celui hidroenergetic. „Între anii 1869-1871 se realizează canalul care aduce de pe Bârzava spre furnale apa pentru răcire și mecanismele bazate pe acțiunea apei. În 1895 se construiește în amonte față de primul sistem un set de canale destinat plutirii buștenilor tăiați la 1m, care astfel ajung în zona de astăzi a Greblei. Sistemul va fi extins ulterior și va funcționa până în 1927.”, a mai punctat Ada Cruceanu.
Pe lângă acest sistem deja construit, la finele secolului XIX și începutul sec. XX, vine proiectul pentru construirea sistemului hidroenergetic, o construcție total separată de albia Bârzavei, care aduce apa până la Grebla. Astăzi, sistemul face parte din istoria Reșiței, dar și din viața locuitorilor ei.
JCS-Ionel Ivașcu