REŞIŢA – Atât editurile cât şi casele de cultură sau teatrele consideră că noua lege a timbrului cultural nu aduce beneficii.
Noul proiect ajuns în Senat aduce o schimbare esenţială Legii 35 din 1994, în sensul că, dacă până acum banii adunaţi din această taxă de timbru – literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric etc. – erau distribuiţi de către Ministerul Culturii organizaţiilor de creatori, banii vor ajunge acum la ORDA (Oficiul Român al Drepturilor de Autor).
„Nu știm în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Știm însă că primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură – în măsura în care este un drept constituțional – va fi și mai restricționat“, aminteşte un comunicat de presă al unei importante edituri româneşti. Aceeaşi idee a fost reiterată în câteva rânduri şi de Marian Apostol, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, care a fost nevoit să anuleze sau să amâne spectacole din pricină că biletele vândute (şi a căror valoare este acuzată de unii detăţeni că ar depăşi posibilităţi limitate) nu au acoperit suma necesară susţinerii acestora.
„Nici în contextul actual preţurile pentru orice tip de produs cultural nu sunt accesibile unor categorii foarte largi de consumatori. Primim semnale de la acest fel de la toți spectatorii noştri. Se știe că, cel puţin în contextual economic actual, cultura nu produce profit. Sau nu unul care să poată fi evaluat în bani. Cu toate acestea, statul vrea să facă profit din cultură tratând produsele culturale precum ţigările şi băuturile alcoolice. Poate că, în percepţia celor ce vin cu astfel de proiecte, cultura reprezintă un moft, un viciu chiar, ce trebuie sancționat printr-o accizare care să aibă ca efect descurajarea acesteia. Este tipul de intervenție politică ce ar afecta și mai grav peisajul cultural, dar și sistemul de învățământ, din România. În plus, plata timbrelor fiscale în avans pentru un întreg tiraj de carte, înainte ca acesta să fie vândut, amintește de o altă măsură cu efecte nocive: plata TVA la facturare“, a amintit Apostol. Federaţia Editorilor din România consideră că, din analiza juridică a acestui proiect, rezultă că România riscă proceduri de infringement în cazul în care o astfel de măsură este aprobată.
„În primul rând, direcţionarea către o singură organizaţie privată a unei taxe colectate printr-o lege organică poate fi considerată ajutor de stat mascat, în contradicţie cu articolul 107 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. În al doilea rând, aplicarea acestui timbru la operele beletristice ale autorilor străini poate fi considerată o barieră în calea liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor, întrucât cărţile autorilor români nu sunt taxate similar în celelalte state membre UE“, au precizat reprezentanţii FER.