Caraş-Severin, Romania

De miercuri ne instalăm definitiv în vară, ceea ce ne-a purtat prin zona atât de căutată, din diferite motive (pescuit, recreere, festivaluri, plajă, agrement) în perioada ante-revoluţionară.

Pentru că acum, turistul pe roţi are multe gropi de evitat încă din cartierul Stavila, înspre Lend şi mai departe, spre Şura Ortacilor, despre care puţini mai ştiu câte ceva. De cum apare vegetaţia, turistul trece într-un tărâm al poveştilor, prin tuneluri de verdeaţă, pe o şosea şerpuită.

De cum se zăreşte lacul printre copaci, pe marginea drumului apar şi vestigii ale trecerii omului – cutii goale de bere, PET-uri, pungi pline de gunoi în care scormonesc păsările – şi asta alături de îndemnuri zugrăvite cu meşteşug pe tăbliţe ale Romsilva: „nu poluaţi apa, zonă de protecţie sanitară, nu scrijeliţi copacii etc“.

Platoul altădată neîncăpător datorită turiştilor este acum inaccesibil, spaţiul gol unde altădată era o poartă fiind străjuit acum de o tăbliţă pe care scrie „Accesul interzis. Proprietate privată!“. Toalete ecologice cu uşile căscate plictisit, resturi de tobogane metalice, fărâme de pontoane – totul pustiu acum, oferind o imagine dezolantă. Din fericire, vis-a-vis de gardul care demult era albastru, se înalţă acum două pensiuni cochete.

În faţa uneia, un domn şi o doamnă îşi sorb liniştiţi cafeaua. „Azi merg să depun actele pentru suspendare de activitate. Turiştii nu mai vin, şi nu ştiu de ce. Staţiunea moare“, ne-a spus Ion Brănescu, administratorul pensiunii. La cealaltă, însă, situaţia e diametral opusă: „E plin seara şi în weekend. Sunt momente în care abia facem faţă clienţilor, mai ales dacă e vorba de grupuri“, spune Ileana Golumba, administratorul celei de-a doua. E normal… camerele sunt dotate cu aparatură modernă, pensiunea are saună, piscină şi oferă agrement felurit. Poate staţiunea mai are o şansă…

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu