Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Palatul Cărăşana din Reşiţa, actualul sediu al Casei Corpului Didactic, a găzduit, zilele trecute, prezentarea mai multor publicaţii – cărţi şi reviste – cu însemnătate pentru Valea Almăjului, Banatul Montan şi nu numai.

Nicoleta Marcu, directorul CCD, s-a declarat onorată să fie gazda unui asemenea eveniment, la care au fost prezenţi invitaţi din mediul didactic şi din instituţiile de cultură din judeţul nostru: „Am prezentat istoria revistei „Şcoala caraş-severineană“, care este cumva o oglindă a întregii activităţi a Casei Corpului Didactic, de la primul număr care a apărut în anul 1991, până la cele mai recente numere. Ultimul l-am lansat în octombrie 2016, chiar de Ziua Educaţiei. Momentan lucrăm la următorul număr, nr. 3 din seria a III-a, şi îl vom lansa probabil la începutul lunii aprilie“.

În centrul prezentărilor, în debutul evenimentului s-a aflat revista „Almăjana“, al cărei redactor-şef, prof. Iosif Băcilă, a numit-o „o revistă culturală din sudul Banatului care îşi doreşte de la începuturi, adică din 1999, să fie o revistă nu numai a elevilor liceeni din zona Văii Almăjului, ci şi a profesorilor, învăţătorilor, educatorilor din acestă vale minunată a judeţului Caraş-Severin. Este o revistă care adună în paginile ei semnături ale unor scriitori consacraţi, dar şi ale intelectualilor ridicaţi din Valea Almăjului, mulţi dintre ei foşti elevi ai Liceului din Bozovici. Ne bucurăm că suntem în apropierea sărbătoririi a 18 ani, pentru că în luna aprilie revista va împlini 18 ani de apariţie neîntreruptă. Şi chiar dacă uneori a avut perioade mai puţin festive, revista s-a bucurat de o primire bună din partea cititorilor, din partea tinerilor, din partea almăjenilor şi nu numai. Astăzi ea ajunge nu numai în Valea Almăjului, în judeţul Caraş-Severin, ci şi la Biblioteca Naţională a României, la bibliotecile universitare, chiar peste hotare, la Vatra Românească în America sau în Canada“.

Ciclul periodicelor s-a încheiat cu „Nedeia“, (redactor-şef Angelica Herac). Au fost prezentate şi lansate cele două volume ale cărţii „Valea Almăjului – oameni şi fapte“, coordonată de profesorii Florina şi Iosif Băcilă, „Dorziana – o (re)construcţie a textului prin limbaj“, de Florina Băcilă, „Rolul religiei în dinamica identitară a comunităţilor“, de Lazăr Anton, şi „Conceptul de cultură tradiţională“, sub coordonarea Angelicăi Herac şi Adelei Lungu-Schindler.

Editorul Gheorghe Jurma s-a declarat impresionat de Dorziana, şi a ţinut să precizeze: „Manifestarea a fost o întâlnire a almăjenilor şi o configurare a şanselor cu totul deosebite ale unor personalităţi din Almăj. Sigur, aş putea să-l citez pe dl profesor de geografie, Lazăr Anton, cu ceva cu totul aparte, aş putea să-l citez înainte de toate pe profesorul de literatură şi poetul Iosif Băcilă, şi pe Florina Maria Băcilă, autoarea unei cărţi cu totul speciale în configuraţia lingvistică şi literară de astăzi. Este vorba despre o reconstituire a poeziei lui Traian Dorz, unul din poeţii religioşi cei mai importanţi ai perioadei postbelice, închis o vreme, reconstituindu-şi poeziile din memorie, publicat intens în ultimii ani şi, în sfârşit, analizat acum într-o carte substanţială, care priveşte opera şi din unghi lingvistic, şi din unghi stilist, şi din unghi literar. (…) Este o construcţie cu totul specială, care confirmă un foarte important lingvist care redă Almăjul şi Banatului Montan, Banatului şi ţării. Şi eu mai sper că prin această carte, Florina Maria Băcilă se apropie şi de literatură în mai mare măsură decât altă dată, şi certifică un viitor stilistician de primă mână“.

În acelaşi context, Nicoleta Marcu a anunţat înfiinţarea, încă de anul trecut, a Editurii Gheorghe Magas, a CCD, sub egida căreia au apărut deja multe publicaţii. De ce Gheorghe Magas? Nicoleta Marcu explică: „Pentru că a fost directorul CCD, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar general, iar în perioada în care a condus această instituţie au fost încheiate multe parteneriate cu instituţii externe, a fost lansat Seminarul Internaţional Didactica şi, în general, activitatea CCD a avut o evoluţie deosebită“.