REŞIŢA – Primarul s-a declarat dezamăgit de diferenţa dintre dispozitivele montate recent în municipiu şi cele pe care austriecii le foloseau în urmă cu un deceniu.
Mai multe proiecte au fost derulate de municipalitatea reşiţeană în parteneriat cu tot felul de fraţi sud-dunăreni, iar de pe urma unuia dintre ele, cu Kikinda, oraşul de pe Bârzava a rămas cu o serie de infochioşcuri (în plan erau 25, dintr-un buget de 264.000 de euro). De la început multe n-au funcţionat sau au fost frecvent vandalizate, însă au fost puse la punct după tot felul de cârpeli şi reparaţii. Chiar dacă acum par inutile chiar şi pentru turişti, ele vor avea, cândva, un rol adevărat. Cel puţin asta promitea primarul Ioan Popa, în cadrul unei întâlniri cu alţi parteneri sârbi, din Veliko Gradişte, în cadrul altui proiect care prevede montarea de infochioşcuri pentru sud-dunăreni.
„O spun deschis: avem şi noi infochioşcuri în Reşiţa, printr-un proiect anterior. După părerea mea ele nu au fost folosite la capacitatea pe care ar trebui s-o aibă. Au fost realizate înainte de prezenţa mea în administraţie aici, însă vă pot spune două lucruri. Unu, că mă voi implica să sprijin funcţional proiectul din Serbia, din experienţa pe care o au din trecut. Şi să vă dau un exemplu: la Kaprun, în Austria, am fost de câteva ori la ei şi am văzut primul infochioşc din viaţa mea acum vreo zece ani. A fost o chestiune pentru mine spectaculoasă la data respectivă. La intrările în staţiuni, era un punct cu litera «i» mare, deasupra, o construcţie ca o cabină de telefon veche, dacă vă amintiţi, cu protecţie de ploaie, cu touch screen, şi te duceai pe el, de exemplu aveai hoteluri, restaurante, activităţi. Dacă intrai pe hoteluri îţi spunea: cinci stele, patru stele, trei stele, câte sunt, intrai pe trei stele, ţi le dădea în ordine alfabetică, dacă selectai unul, îţi spunea ce camere au, capacitate, dacă mai au locuri libere şi te întreba două lucruri: dacă vrei să listezi – şi puteai să listezi şi-ţi ieşea un print screen – sau dacă vrei să suni la recepţie, şi dacă spuneai «da», ridicai un receptor şi-ţi răspundea recepţia. Spre nemulţumirea mea, infochioşcurile noastre din Reşiţa sunt departe de aplicativităţile astea şi sper să încercăm să-l implementăm în Serbia şi mai avem un an din cei cinci în care n-avem să ne atingem de infochioşcurile astea, şi poate vom face şi noi nişte intervenţii ca lumea“.
Şi, totuşi, dacă ne gândim la evoluţia tehnologică, nimeni nu prea mai ajunge la o destinaţie fără să aibă rezervarea făcută dinainte, pe calea Internetului. Iar dacă a ajuns totuşi nepregătit, telefonul mobil inteligent se dovedeşte a fi o resursă inepuizabilă de soluţii.
Chiar şi aşa, legat de prezenţa infochioşcurilor pe străzile urbei, edilul preciza: „Nu cred că deranjează pe cineva neapărat. Eu cred că dacă ar avea câteva informaţii chiar relevante pentru cetăţeni, ar fi binevenite. Capacităţi de cazare, obiective turistice de vizitat în oraş, la ora asta, infochioşcurile noastre nu dau decât informaţii generale. Nu pleci de acolo cu o ţintă undeva. Este adevărat şi ce spuneţi dvs de Internet şi de viteza cu care poţi să obţii informaţii, dar chiar zilele trecute am avut pe cineva cu o propunere de program, de o aplicaţie. Însă să nu uităm că procentul semnificativ al cetăţenilor încă nu este dotat cu telefoane inteligente, nici eu nu am apucat să am decât un telefon clasic, cu care nu aş putea să mă duc să operez aceste aplicaţii. Dacă am gândi că toată lumea se duce în direcţia asta, atunci ar dispărea şi presa scrisă. În foarte multe ţări occidentale ea recâştigă teren. Dacă ne gândim că schimbările sunt ireversibile, vă dau un exemplu că a apărut iar moda la bărbaţi cu barbă la 3, 4 zile şi au apărut tot felul de stilişti care îţi aranjează look-ul. Cine credea că mai merge cineva la bărbier astăzi?“
Prezent la una dintre discuţii, prof.univ.dr.ing. Gheorghe Popovici a luat partea infochioşcurilor, care chiar dacă acum sunt aparent inutile, au fost în ton cu tehnologia zilei la care au fost montate. Şi, până la urmă, „este foarte important să ştim că nu vin turiştii străini, ci trebuie noi să fim pregătiţi“, concluziona profesorul.