Caraş-Severin, Romania

CARAŞ-SEVERIN – Medicii de familie nu pot fi forţaţi să asigure centrele de permanenţă şi aleg să refuze sumele oferite.În condiţiile în care au fost desfiinţate spitale şi regulile sistemului sanitar s-au înăsprit, a crescut încărcătura de pacienţi, cu precădere pe Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) ale spitalelor. O soluţie posibilă ar fi trierea cazurilor care ajung în respectivele unităţi prin centre de permanenţă.

„Problemele încep de la criza de medici pentru anumite specialităţi. Judeţul nostru are o anumită particularitate, şi anume întinderea geografică, între localităţi fiind distanţe apreciabile. Avem două spitale cu multe specialităţi – Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa şi Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş, care sunt destul de bine proporţionate ca medici specialişti. În schimb, restul judeţului are probleme. Deficitare în întregul Caraş-Severin sunt sistemul de urgenţă, ATI (anestezie şi terapie intensivă – n.r.), unde sunt şi costuri foarte mari, şi o muncă deosebit de grea şi apăsătoare pentru medici“, ne-a declarat dr. Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Caraş-Severin.

La nivel ministerial s-a propus ca unităţile ATI să aibă cheltuieli preluate pe bugetul de stat, pe modelul UPU, tocmai pentru că pacienţii nu sunt internaţi pe respectivele secţii. „Chiar dacă pacienţii nu sunt internaţi la ATI, costurile sunt suportate de respectiva secţie, şi acolo ajung cazuri la limită, ce presupun tratamente costisitoare ce încarcă bugetele spitalelor. La UPU sunt peste 200 de cazuri zilnic în perioadă de vârf şi nu toate sunt urgenţe. Dar ca medicul să decidă dacă e urgenţă sau nu, trebuie să consulte pacientul şi astfel se încarcă activitatea“, a mai amintit dr. Dragoş Luca.

Endocrinologia, diabetul şi oncologia sunt celelalte specialităţi slab acoperite cu medici. Pentru scăderea presiunii asupra celor câteva cadre medicale existente, o soluţie ar fi înfiinţarea mai multor centre de permanenţă, în care să lucreze, prin rotaţie, medici de familie. „Noi chiar am luat legătura cu reprezentanţii acestora, dar legislaţia nu permite obligativitatea medicilor de familie de a oferi servicii medicale în centrele amintite. Trebuie să se apeleze la bunăvoinţa lor şi chiar să fie stimulaţi financiar. În Reşiţa am dorit înfiinţarea a trei centre de permanenţă, două în Govândari şi unul în zona centrală. Şi asta pentru că ar funcţiona ca nişte «centre de triere». Persoanele s-ar adresa întâi respectivelor centre şi, în acest caz, doar urgenţele verificate s-ar adresa UPU. Din păcate, nu a existat interes din partea medicilor, şi e de înţeles pentru un liber profesionist. Medicii de familie din Reşiţa au în jur de 2.000 de pacienţi şi finanţarea actuală le asigură un trai decent, cele câteva sute de lei în plus ce ar putea fi câştigate la centru nefiind stimulative“, a precizat directorul DSP.

Din nefericire, „confortul“ nu poate fi asigurat nici celor trei centre de permanenţă existente în Anina, Bocşa şi Bozovici. Prin lege, trebuie asigurată „trusa de urgenţă“ fiecărei astfel de unităţi (anumite medicamente şi materiale sanitare) care se încadrează într-un buget mediu.

„E vorba de 300-400 de lei pe lună, ca şi cost mediu pe ţară pentru fiecare centru de permanenţă, ceea ce nu reprezenta o încărcătură prea mare pentru bugetul de stat. Dar primăriile respective au încercat să suplinească de la bugetul local respectivele sume şi sunt în încurcătură, pentru că nu există suportul legal pentru ca ele să suporte costul medicamentelor. Din păcate, în momentul de faţă, nici Casa de Asigurări nu are filă de buget pentru trusa de urgenţă, nici DSP-ul. Deocamdată, medicii se descurcă cu medicamentele pe care le au ei la cabinetele de medicină de familie, însă nu e corect şi loial. Avem şi medici reşiţeni care merg să asigure permanenţa la cele trei centre, pe care prin relaţii prieteneşti am reuşit să-i convingem, dar e greu să-i menţii în aceste structuri. Am primit asigurări din partea ministerului că centrele de permanenţă vor fi preluate de CAS, cu toate cheltuielile“, a concluzionat Dragoş Luca.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu