REŞIŢA – Producţia înregistrată în cele patru unităţi din subordinea Direcţiei Silvice este optimă.
Directorul tehnic al Direcţiei Silvice Reşiţa a precizat că păstrăvăriile reprezintă cea mai valoroasă activitate conexă. „Există chiar o oarecare supra-producţie, în cele patru păstrăvării producându-se, anual, circa 160 de tone de peşte. Din păcate, agenţii economici nu cer cantităţi mari, poate şi din cauză că există probleme la transportul acestuia”, a precizat Stejărel Rotariu.
Pe parcursul acestui an s-au produs şi schimbări în ceea ce priveşte păstrăvăriile. „Sunt cinci astfel de unităţi – ceea ce înseamnă că avem cele mai multe în ţară –, dintre care patru merg foarte bine, şi anume Topleţ (Băile Herculane), Valea Minişului (Bozovici), Văliugul şi Ochiul Bei (Sasca). Din păcate, va trebui să închidem păstrăvăria de la Poiana Mărului, pentru că nu a dat rezultate, şi din cauza condiţiilor cum ar fi temperatura apei. Programul pentru acest an este de 150 de tone de păstrăv, din care am vândut deja circa 130 de tone. Desfacerea merge foarte greoi pentru că avem contract cu firme din ţară şi se cere păstrăvul viu. Noi căutăm agenţi economici care să-l vândă pe gheaţă, am luat aparate de asomare, instalaţii de oxigen şi am investit în infrastructură”, a amintit Ştefan Stănescu, directorul Direcţiei Silvice.
S-au început demersurile pentru reabilitatea păstrăvăriei de la Topleţ, unde calitatea apei este optimă pentru creşterea păstrăvului, aici intenţionându-se creşterea producţiei de la 30 la peste 100 de tone. „Va fi şi o microhidrocentrală ce va produce şi energia electrică necesară. Pe lângă aeratoarele achiziţionate anul acesta, am realizat două camere frigorifice (la Bozovici şi Topleţ) pentru peşte sau carnea de vânat”, a mai amintit Stănescu.
Flavius Rotariu