Caraş-Severin, Romania

CARAȘ-SEVERIN – Ziua Armatei Române, marcată marţi, 25 octombrie, a atras oficialităţi şi cetăţeni în jurul ceremonialurilor religioase şi militare desfășurate în cele două municipii ale județului.

Manifestările de la Caransebeș au început cu slujba religioasă și cuvântul episcopului Lucian, transmis de protopopul Caransebeșului, Liviu Mihai Drăgan. „Dragi ostași și veterani, Armata Română este și astăzi unul din simbolurile poporului nostru, pe care s-a construit această țară. Chiar dacă unii încearcă să o dezrădăcineze din inimile oamenilor, Armata Română va contribui și pe viitor la păstrarea integrității țării noastre”, a spus Drăgan.

Locotenent colonel Sorin Avram, comandantul Garnizoanei Caransebeș, a citit mesajul ministrului Apărării Naționale, nu înainte de a mulțumi oamenilor prezenți în număr mare la o manifestare atât de dragă militarilor.

Armata Română înseamnă cu mult mai mult, armata suntem noi toți. Poate cel mai bine descria Armata Română marele geograf Simion Mehedinți, când spunea că Armata Română este cel din urmă și dintâi sprijin al națiunii noastre. La mulți ani Armatei Române!”, a spus și profesorul de geografie, actual primar al Caransebeșului, Felix Borcean. Invitații au depus apoi coroane la monumentul generalului Ioan Dragalina, comemorând în acest fel și un secol de când marele erou gugulan a trecut în neființă, după care pe acordurile fanfarei militare și în aplauzele caransebeșenilor prezenți, parada militarilor din Garnizoana Caransebeș a încheiat manifestările dedicate Zilei Armatei Române.

La Reşiţa, într-un cadru restrâns, într-o sală de sub cupola Centrului Militar Judeţean, adunarea solemnă a fost condusă de prefectul judeţului, Florenţa Albu. Au fost răsplătiţi, pentru fapte de eroism din cel de-al doilea Război Mondial, veteranii reşiţeni Dumitru Cerbu, de 94 de ani, şi Tulbure Vuc, de 96 de ani. Unul dintre ei îşi arborează cu mândrie, şi astăzi, drapelul naţional în faţa blocului în care locuieşte, iar celălalt spune cum a ajuns în Crimeea sau chiar până în Cehoslovacia, de unde s-a întors pe jos…