REŞIŢA – În Caraş-Severin sunt cuprinşi în programul de oncologie circa 800 de pacienţi şi sunt înregistraţi circa 10.000 de diabetici.
Cel mai costisitor program naţional de sănătate pentru judeţul nostru este cel de oncologie, derulat prin secţia de profil al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa şi Compartimentul de hematologie din structura secţiei Interne, dar şi prin cabinetul din ambulatoriu. În Caraş-Severin, serviciile medicale sunt furnizate de un singur medic oncolog şi un medic hematolog cu competenţe pe acest segment.
În total, anul trecut, cheltuielile cu medicamentele pe acest program au fost de peste 6,7 milioane de lei. Numărul de persoane care au fost incluse în acest subprogram şi au beneficiat de tratament specific în anul 2013 a fost de 892, iar în anul anterior au fost cuprinşi 812 pacienţi. Costul mediu pe bolnav tratat într-un an a fost, pentru 2013, de 7.555,77 de lei, în scădere faţă de anul anterior. „Problema cea mai mare este legată de faptul că tot programul este trecut prin mâna unui singur medic specialist în acest județ. O gură de oxigen a venit odată cu un ordin al preşedintelui CNAS dat la finalul anului trecut, prin care s-a oferit posibilitatea ca unui pacient oncologic cu o schemă de tratament stabilită de către un medic specialist îi poate face prescrierea în continuare şi medicul de familie”, a precizat dr. Laurenţiu Mărţuică, medicul şef al Casei judeţene de Asigurări de Sănătate Caraş-Severin.
Or, deşi se luase decizia ca acei medici de familie prescriptori să fie nominalizaţi, în Caraş-Severin toţi cei care au pe listă pacienţi oncologici să poarte respectiva răspundere.
Datele CAS arată că diabetul şi bolile de nutriţie au avut o creştere liniară până anul trecut.
„Creşterea a fost de aproximativ 6% în fiecare an, în condiţiile în care eu am făcut monitorizarea doar din 2009. În primul trimestru al acestui an au fost incluşi în program pacienţi noi comparabil cu primul semestru al anului trecut. E o dovadă a lipsei programelor de prevenţie pe acest segment la nivel naţional”, a mai adăugat dr. Mărţuică. Sumele alocate pentru derularea programului naţional de diabet zaharat se împart în două componente. Pentru cea intraspitalicească – antidiabetice pentru bolnavii internaţi – 33.082 de lei şi pentru componenta ambulatorie (farmacii cu circuit deschis) 8.290.058 de lei, în timp ce 1.139.160 lei au fost alocaţi pentru testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet insulinodependent. Numărul de bolnavi trataţi cu medicamente antidiabetice anul trecut se ridică la 9.520, dintre care 2.249 au primit insulină, 7.081 au fost trataţi cu antidiabetice orale şi 1.023 cu tratament mixt. Pentru 2013, costul mediu per bolnav tratat pe an a fost de 870 de lei, deşi suma reprezintă o medie, în condiţiile în care costul pentru un copil este de circa trei ori mai mare decât pentru un adult. În judeţ sunt şase medici diabetologi, dintre care trei la Reşiţa.
„Este o lipsă a programelor de prevenţie cum a fost exemplul Norvegiei care, timp de zece ani la afecţiunile cronice cardiovasculare, a oferit pacienţilor fructe de pădure cu efect extraordinar asupra lor. La noi totul poate pleca de la promovarea alimentelor în magazine, de la orele de educaţie a elevilor. Din păcate, realitatea arată că vom deveni, în curând, o naţiune cu probleme de nutriţie către diabet. Dar diabetul afectează şi rinichii, vederea, şi mai multe funcţii ale corpului. În sfârşit, anul acesta, prin contractul–cadru, se începe prevenţia, după 16 ani de asigurări de sănătate. Cât despre cozile întâlnite la cabinetele de specialitate, asta ţine şi de autoeducaţia pacienţilor. Pacientul cu tratament antidiabetic oral are dreptul de a merge pentru prescripţie şi la medicul de familie. Şi dacă ar merge pentru consult o dată la şase luni, nu s-ar mai vedea acele cozi la medicul specialist. Nici pacientul şi nici medicul nu vor să înţeleagă ce înseamnă programarea pentru afecţiuni curente”, a concluzionat dr. Laurenţiu Mărţuică. Numărul pacienţilor cu diabet înscrişi în bazele de date din Caraş-Severin se ridică la aproximativ 10.000.
Flavius Rotariu