Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Asta le-a spus prof. Cristina Ardeleanu, la început de an, elevilor ei, care-şi formează baza educaţiei la Şcoala 7.

Flori, zâmbete, amintiri de peste vacanţă, cântec şi clinchet de clopoţel, cam aşa am putea descrie, în mare, festivitatea deschiderii noului an şcolar, la Şcoala Gimnazială Nr. 7 din Reşiţa. Şi dacă în fiecare colţ al lumii, un asemenea debut este o bucurie şi un prilej de sărbătoare, în curtea şcolii am putut vedea ceva inedit, un tunel al cunoaşterii, împodobit cu balonaşe colorate, pe sub care au trecut, rând pe rând, toţi elevii, în aplauzele celorlalţi. Cuvântul deschiderii i-a aparţinut directoarei Ileana Pomoja, care le-a urat bun venit, ştafeta fiind preluată de inspectorul şcolar general-adjunct Ionuţ Gârtoi, care a vorbit despre emoţia celor mici, pentru care deschiderea şcolii este cu adevărat prima zi, despre parteneriatul dintre familie şi şcoală, care trebuie să fie unul real, funcţional, care să se reflecte în rezultatele cât mai bune ale elevilor. Celor mari le-a urat note cât mai mari, iar celor mici – să se joace cât mai mult. Pentru că, până la urmă, copilăria nu s-a sfârşit odată cu prima zi de şcoală. Partea oficială s-a încheiat cu o rugăciune, rostită de preotul Petru Berbentia, pentru ca tinerii să primească lumina educaţiei şi, prin comoara sufletului lor, să fie vrednici de rezultate bune.

Am urmat elevii Cristinei Ardeleanu (Clasa a III-a A) până în clasă, unde am trăit alături de ei emoţia activităţilor de anul trecut. Şi am surprins câteva chicote amuzante ale unora dintre ei, când şi-au amintit isprăvile de prin excursii. Totul având pe fundal un cântecel din care am vrea să vă împărtăşim un vers: „Cele mai frumoase flori se duc la şcoală cu lecţia-nvăţată“. „O şcoală frumoasă se face cu oameni frumoşi“, le spunea Cristina Ardeleanu, care le-a pregătit câteva surprize: o jucărie de pluş, pentru a-şi putea lua acasă ceva similar mascotei clasei, şi toate auxiliarele, cadou.

În cadrul evenimentului s-a vorbit despre schimbările intervenite în structura anului şcolar (în februarie, elevii nu vor mai avea vacanţă, urmând ca semestrul II să fie mai lung decât primul), despre 5-ul care va ruina şi mai mult imaginea şcolilor profesionale. Am trecut şi prin experienţa unui oficial prezent din partea Primăriei, care n-a avut nimic de transmis copiilor sau părinţilor. Şi au existat şi câteva observaţii făcute părinţilor, care ba s-au înghesuit prea în faţă, copiii din spatele lor fiind lipsiţi de bucuria momentului, ba murmurau prea tare, în fundal, într-o pălăvrăgeală interminabilă. Oarecum greu de înţeles, ţinând cont cât s-a pregătit fiecare pentru această primă zi…

Însă, dincolo de toate, a persistat ideea bucuriei unui nou început şi entuziasmul de a porni la drum cu forţe proaspete.

Antoniu Mocanu

Adaugă comentariu