Deservind întreaga Clisură, oraşul Moldova Nouă şi încă şase comune cu nu mai puţin de 38 de sate, unitatea sanitară înregistrează o adresabilitate foarte ridicată, întrucât în localităţile rurale din zonă lipsesc serviciile de medicină primară. Clădirea în care sunt trataţi bolnavii datează încă din 1976, iar până nu demult ploua în blocul operator. Acum însă, după cum afirma managerul spitalului, Elena Lorincz, „lucrurile merg ceva mai bine. Avem şi o cameră de gardă, un dispensar TBC, farmacie cu circuit închis iar în blocul operator pot avea loc intervenţii chirurgicale, deşi nu am reuşit să înlocuim dotările“.
Cum se descurcă pacienţii operaţi acolo oare din moment ce ar mai fi nevoie de mese de operaţie, lămpi scialitice, electrocauter, un defribilator, un laroscop, un aparat de anestezie şi lista poate continua… Pe de altă parte, demisolul clădirii este inundat la fiecare ploaie mai puternică asta deşi acolo funcţionează arhiva spitalului, bucătăria, morga, spălătoria, magaziile, vestiarul cadrelor medicale şi atelierele.
„Deocamdată. am rezolvat parţial această problemă prin înlocuirea conductelor de scurgere“, a mai spus Elena Lorincz. Direcţia de Sănătate Publică a judeţului a dat spitalului avizul de funcţionare însă a stabilit pentru Comitetul director şi un plan de conformare. Astfel, secţiile ar trebui să îndeplinească anumite condiţii, printre care o dotare minimă a saloanelor care înseamnă grup sanitar, o priză de oxigen la două paturi, corp de iluminat, priză şi sonerie la fiecare pat.
„Din păcate, nici una dintre secţii nu are această structură. Totuşi, întreprindem demersuri pentru reglementarea situaţiei, iar unele secţii chiar au suferit modificări pozitive. Trebuie să recunoaştem faptul că şi administraţia locală se implică mult în ceea ce înseamnă eforturi financiare pentru spital“, a mai declarat managerul unităţii spitaliceşti din Moldova Nouă. Rămâne de văzut câte stele va acorda Ministerul Sănătăţii unui spital care are bucătăria lângă prosectură şi dacă va majora bugetul cu 40.000 de lei, atât cât spunea şeful unităţii că i-ar mai trebui.
Anca Preda