Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, cantităţile de gunoaie sunt umflate pe hârtie, pentru a genera cheltuieli mai mari.

Gunoaiele au devenit un fel de eternă problemă a Reşiţei, fie că e vorba despre felul în care sunt aruncate, fie că vorbim despre gestiunea acestora. În ultima vreme, mai mulţi reşiţeni şi-au adresat redacţiei nemulţumirea în legătură cu frecventele incendii de la deponeul temporar de pe Dealul Lupacului, iar problema a fost sesizată inclusiv Instituţiei Prefectului.

Oamenii presupun că deşeurile sunt incendiate în mod intenţionat, pentru că astfel cantitatea de gunoaie care pleacă de la Reşiţa este mult mai mică, generând costuri mai mici cu transportul. Cei mai afectaţi dintre reşiţeni sunt, în afara celor care locuiesc în zonă, cei din cartierul Moroasa, care se plâng de faptul că fumul rezultat în urma arderii gunoaielor este purtat deasupra locuinţelor.

„Haldina de gunoi am dat-o spre administrare, cu răspunderile aferente, celor de la societatea judeţului, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, a explicat Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Există o responsabilitate acolo, un proiect în derulare (…) Pentru că acolo, din câte ştiu, se depozitează gunoi, deşeuri menajere pe o perioadă scurtă şi se transportă mai departe“. Edilul a mai precizat că, recent, cei de la Mediu au efectuat controale în zonă.

 „Au primit în comodat 3.000 de metri pătraţi, şi brusc s-au intabulat cu asta, spune Stepanescu. Şi este cam la limita legii. Deci, din terenul dvs, al reşiţenilor, am oferit societăţii în comodat 3.000 de metri ca să gestioneze gunoaiele astea până se realizează cred, în nu ştiu cât timp, cel de la Lupac. Că tot aud de vreo 3-4 ani şi de deponeul ăsta. Şi de Reşiţa prin Udrea, pol de dezvoltare, am auzit multe. Dar nu prea mai zice nimeni: «Ce-ai declarat atunci? Domnu’, cum te cheamă, ce-ai declarat atunci? Ce răspunsuri ne dai?» Care este dorinţa? De colaborare, am înţeles. Dom’le, vreau să colaborăm cu terenul ăla, cu alea 3.000 de metri, noi ne-am intabulat, noi spunem că s-au intabulat ilegal sau cel puţin imoral. S-au intabulat pe un drept de comodat. Noi îţi dăm dom’le gratuit, nu plăteşti, dar e terenul nostru, foloseşte-l! El cu asta s-a dus şi s-a intabulat. Nu vreau să pice proiectul! Că, imediat, dacă fac nişte şmecherii din-astea… Cine-a verificat câte gunoaie vin, câte gunoaie pleacă? Am făcut o verificare eu. Scriptic, cantităţile sunt mult mai mari, care vin aici, care pleacă de aici la Orăştie. Parcă sunt nişte cheltuieli destul de mari la astea. Păi dacă umfli pe hârtie nişte cantităţi din-astea, nu mi se pare chiar în regulă. Vă voi comunica mai multe, am spus că doar am găsit nişte nereguli şi nu mi se pare normal. Şi-atunci au venit aici să vadă ce măsură susţinem. Susţinem şi măsura aia de creştere a capitalului, a tuturor, să creştem toţi. Sau de ce numai unii? Mă întreb“.

Trebuie precizat că ADI este asociaţia formată la nivel de judeţ pentru problema deşeurilor, ocupându-se şi de proiectul vizând realizarea deponeului din Lupac. Pentru gestionarea temporară, legală, a deşeurilor, în deponeul actual de pe Dealul Lupacului, era nevoie de societate sau un serviciu, aici intervenind Ecosal-ul.

Tiberiu Pădurean, şeful ADI, a explicat că nu a fost vorba de intabularea unui drept de proprietate ci de cea a dreptului de folosinţă asupra terenului de 3.000 mp, unde este amplasată instalaţia de compactare şi balotare a gunoaielor. Fără această operaţiune, nu s-ar fi putut desfăşura, legal, activităţile de gestionare a deşeurilor. Pădurean a insistat asupra faptului că înscrierea în Cartea Funciară este cu titlu de sarcină, care grevează doar temporar dreptul de proprietate. Legat de suprafaţă, acesta a precizat că de la autorităţile reşiţene a fost atribuită suprafaţa de 3 hectare, deşi vechea groapă de gunoi are în jur de 3,5 hectare, care, din cauza poziţionării în pantă, s-au extins la 5-6 hectare.

Legat de acuzaţiile vizând umflarea, pe hârtie, a cantităţilor de deşeuri, fapt ce ar duce la „economisirea“ unor bani, Pădurean a precizat că realitatea „se poate verifica din evidenţele contabile (…). Noi transportăm deşeuri şi la Severin, şi la Orăştie“. Cât despre incendiile de la haldină, şeful ADI a explicat că acestea sunt o mai veche problemă, provocată de cei care răscolesc deşeurile după pneuri, cărora le dau foc pentru cordelina metalică din interior, pe care o recuperează şi o vând la fier vechi. De aici, incendiul s-a extins la partea superioară a haldinei, unde nu se poate interveni facil, apa nefiind cea mai bună soluţie în acest caz. Pădurean crede că nisipul, zgura sau chiar materialul antiderapant recuperat de pe străzile Reşiţei ar putea fi folosite cu succes pentru a sufoca incendiul care arde, în continuare, mocnit şi care, în condiţii propice, îşi mai arată din când în când flăcările.

Oricum, şeful ADI s-a plâns de lipsa de implicare a consiliilor locale din judeţ, care nu sunt în stare să facă demersurile pentru a se înscrie în asociaţie, deşi nu mai au haldine şi ar fi obligate, dar şi de faptul că acestea deşi beneficiază de pe urma serviciilor Ecosal, nu îşi achită datoriile pentru gunoi. Cert e că dacă acum este o problemă, „gunoiul o să devină o bogăţie“ atunci când se va lua în calcul valorificarea acestuia, în special pentru încălzire.

Antoniu Mocanu

1 Comment

  1. Domnule Padurean, cum puteti sa spuneti ca acolo sunt incendii datorita celor care extrag sarmele din cauciucuri, pai paza cine o asigura? Invartiti bani negrii de ani de zile, nu faceti nimic pentru rezolvarea problemei deseurilor, eu nu vad vreo diferenta intre ce este acum si ce a fost acum 4 ani de zile. Nu stiu cine va tine in functia aia pe bani frumosi ca nu faceti nimic, probabil doar impartiti veniturile din afacerile urat mirositoare cu mai marii judetului. Va vrem demis si cercetat!

Adaugă comentariu