REŞIŢA – Potrivit viceprimarului Ioan Crina, Reşiţa nu se mai poate întoarce la acest mijloc de transport pentru că nu mai există depou şi nu există locaţie pentru altul.
140 de milioane de euro, atât sunt banii pe care urmează să-i împartă, până în 2020, cele patru reşedinţe de judeţ din vest: Reşiţa, Arad, Timişoara şi Deva. Din aceşti bani, municipiul de pe Bârvaza visează să-şi rezolve cel puţin problemele legate de transportul în comun. „Pe componenta de transport sunt 132 de milioane de euro, care, împărţit la patru, vin vreo 33 de milioane de euro, a precizat Ioan Crina, viceprimarul cu atribuţii de primar al Reşiţei. Noi trebuie să justificăm aceşti bani ca şi proiecte, pot să fie şi mai multe, dar unul singur nu poate depăşi mai mult de 20 de milioane. Avem câteva probleme vizavi de ce ne-ar trebui nouă în Reşiţa. Eu vă spun acum şi ca reşiţean, dar şi pentru că ştiu destul de multă tehnică vizavi de implementare. 20 de milioane este puţin pentru firobuz sau tramvai. Proiectele trebuie să le spargem cumva şi vrem s-o luăm repede înainte. Ei estimează că undeva pe la sfârşitul anului se vor depune proiectele la ADR. Noi vrem să mergem chiar ceva mai repede, adică să avem discuţiile principiale înainte, să ne orientăm cam care ar fi soluţiile, cum ar fi, să facem nişte estimări“.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, părerea mea e că tramvaiul este pentru noi o chestie moartă, indiferent cât am vrea noi să fim oraşul cu tramvai, spune viceprimarul. Că până la urmă suntem vanitoşi, trebuie să fim oraşul cu tramvai! (…) Cu tramvaiul avem o mare problemă vizavi de faptul că nu mai avem depou. A fost vândut, «Tudor şi Asociaţii» a fost lichidatorul, ghinionul a făcut ca linia de tramvai din interior să fie a Prescomului, iar ce era în afara clădirii era a noastră şi a fost dată ca bun de retur. Au tăiat-o, au dezmembrat-o, s-a terminat! Acum ca să facem altul, sincer, eu nu văd unde am mai putea face un depou de tramvaie. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu firobuzele. Merg pe linii şi ele, trebuie duse undeva, trebuie alimentate. Acolo să spunem că s-ar putea prin secţie, pe la Câlnic, poate vom găsi o soluţie. Deci ca şi transport ar rămâne partea aceasta de firobuze sau autobuze electrice. Eu am început să citesc mult şi să mă informez despre autobuzele electrice, se pare că tehnica a avansat destul de mult şi s-ar putea ca până la urmă să vedem că într-adevăr le putem achiziţiona. Aici am înţeles că intră în joc concurenţa neloială a Chinei, care vine cu nişte preţuri foarte mici şi atunci nu poţi rezista în achiziţii publice. În jur de 300.000 de euro ar fi un autobuz pe la 200 de locuri“.
Indiferent de mijlocul de transport în comun care va fi ales, se va proceda la scoaterea liniei de tramvai. Edilul explică: „Eu şi înainte, când reabilitam drumurile, am fost adeptul scoaterii liniei de tramvai, numai că n-am putut rezista presiunilor publice. Vă spun că şi acum, dacă facem orice întâlnire publică şi întrebăm zece oameni dacă vor tramvai, nouă sau opt vor spune «Da». Era ilogic să păstrezi aceste linii, tramvaiul vechi nu mai funcţiona. Este clar că orice investiţie nouă va funcţiona pe altă infrastructură. Trebuie schimbate şinele, făcută infrastructura dedesubt. De când a fost făcut acest tramvai, lumea a avansat tehnologic. Sunt şine mai uşoare, se pun altfel în stradă. Este clar că ele nu vor mai fi utilizabile, dar le-am lăsat din vanitatea noastră. E greu să rezişti, dar până la urmă, în administraţia publică, trebuie să iei câteodată chiar şi măsuri nepopulare. E greu să-i explici unui om care a contribuit la făurirea tramvaiului că nu mai avem nevoie de el. Spun că sigur nu găseşti nicio cale de colaborare şi s-ar putea să atragi numai critici“.
Introducerea altui mijloc de transport în comun ar constitui, potrivit edilului, un mare avantaj. „Din cauza tramvaiului, în Reşiţa avem o mare problemă cu amenajarea intersecţiilor, a declarat Ioan Crina. Fiind linia de tramvai, când ai făcut intersecţia, ai fost limitat, trebuia să treacă tramvaiul pe acolo. Orice ai încercat să faci, să modernizezi, practic n-ai putut pentru că tramvaiul nu poate să meargă decât pe o linie. Prima dată ai pus linia de tramvai şi apoi ai făcut restul“. Edilul a dat exemplul intersecţiilor de la Intim şi dintre Centrul Civic şi Spitalul Vechi. Acestea ar putea beneficia de modernizare, dacă s-ar reuşi obţinerea banilor europeni necesari.
Vizavi de accesarea banilor pe POR, şeful administrativului reşiţean a explicat: „Cu Programul Operaţional Regional este într-adevăr o problemă. Aici sunt câţiva paşi care trebuie urmăriţi şi aduşi în opinia publică. Practic, pe POR, ca să fii eligibili, ei au creat o primă autoritate de depunere şi de selectare a proiectelor, care este locală. Ca să poţi accesa fonduri pe POR, sunt necesare trei elemente, am primit un proiect de ghid, că aşa e la noi, niciodată nu e ceva finalizat. Primul este strategia de dezvoltare locală, în care trebuie să fie cuprinse anumite aspecte, noi avem una, aprobată anul trecut, mai trebuie câteva completări pentru a fi conform normelor. Al doilea este planul de mobilitate urbană. Uniunea Europeană insistă foarte mult pentru a-ţi stabili într-un oraş felul în care te mişti, cum şi cât cheltui pentru asta. Iar cel de-al treilea vizează autoritatea urbană. Practic, faci proiectele conform strategiei, această autoritate publică locală va stabili care proiect este eligibil şi-l va primi prima dată, apoi merge la ADR Vest ca şi autoritate de implementare finală. Şi atunci chiar trebuie să le ai, fiindcă eu chiar ţin la reşiţeni, să aibă un cuvânt de spus spre ceea ce ne orientăm. Din toate patru reşedinţele de judeţ, suntem singurul municipiu care are şi strategie, şi plan de mobilitate aprobate. Aradul, Timişoara s-au apucat de ele“.