REŞIŢA – Cărăşenii continuă să producă hrană sănătoasă, susţine conducerea Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, care îi îndeamnă pe fermieri să-şi depună dosarele pentru agricultura ecologică şi să se asocieze.
Agricultura ecologică sau organică, aşa cum legislaţia europeană mai defineşte acest sistem de producere a hranei proaspete şi autentice care să respecte factorii naturali şi de mediu, se practică şi în judeţul nostru, în special în zone precum Cornereva, Domaşnea, Luncaviţa şi Prigor. Pentru a obţine certificatul de produs organic şi a-şi eticheta produsele cu menţiunea „ecologic“, operatorii trebuie să urmeze câţiva paşi. În primul rând, trebuie să treacă de controalele efectuate de organismele de inspecţie şi certificare private, după care au obligaţia să se înregistreze anual la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Judeţeană Agricolă. Termenul limită este 16 mai, după cum declara, zilele trecute, ing. Pavel Nefir, directorul adjunct al Direcţiei Agricole, în cadrul unei întâlniri organizate special pentru fermierii cărăşeni.
„Vă aşteptăm să vă înscrieţi dosarele pentru agricultura ecologică, termenul limită este 16 mai. În judeţul nostru se produce ecologic. Hrana care se produce în Caraş-Severin este o hrană sănătoasă, şi instituţia noastră a făcut eforturi deosebite ca să facă cunoscute aceste lucruri şi la nivel de ţară, dar şi la nivel internaţional, cunoscut fiind faptul că agricultorii noştri, prin grija Direcţiei Agricole, au ajuns să fie prezenţi la cel mai important târg de agricultură din Europa, unde, aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii: dacă nu eşti, înseamnă că nu exişti!“, a menţionat Nefir.
Pe de altă parte, Pavel Nefir i-a încurajat pe cărăşeni să se asocieze, subliniind că numai aşa agricultura românească poate progresa. „Constituim forme asociative pentru legume şi fructe. La nivel judeţean, avem deja patru astfel de forme asociative. La Zorlenţu Mare, la Fîrliug, la Cornereva şi zona Jupa, Caransebeş şi Teregova. Suntem în curs de a constitui altele pe zona Vărădia – Forotic – Grădinari, în Valea Almăjului şi pe Clisura Dunării. Nu se poate progresa în agricultură, şi martore ne sunt ţările cu agricultură dezvoltată, fără forme asociative care să funcţioneze. Spre bucuria şi împlinirea mea ca specialist agricol, am pus şi eu umărul la o astfel de formă asociativă care acum funcţionează în Caraş-Severin (este vorba despre Cooperativa Apicolă «Prisăcarii Hercules» din Mehadia – n.r.). Domnul Bărbuţ mi-e martor, deci se poate! Aveţi încredere în astfel de forme asociative, pentru că ele sunt perspectiva!“, le-a spus Nefir fermierilor.
În ultimii ani, numărul celor care practică agricultura ecologică în Caraş-Severin s-a redus. În 2013, în evideţele instituţiei figurau înscrişi 700 de operatori, iar în 2017 numărul acestora a ajuns la 469.