REŞIŢA – Timp de mai multe săptămâni, Banatul Montan a devenit centrul spiritual al Făşangului germanilor din România.
Niciunde pe meleagurile ţării nu au avut loc atâtea manifestări dedicate acestei vechi tradiţii aduse de coloniştii germani şi nu numai pe aceste meleaguri odată cu stabilirea lor aici începând cu secolul al 18-lea. Este, de fapt, o sărbătoare, un Fest al păstrării obiceiurilor şi tradiţiilor transmise din generaţie în generaţie până astăzi, cu speranţa şi într-un viitor, chiar dacă etnicii germani sunt din punct de vedere numeric tot mai puţini.
Desfăşurate conform tradiţiei pe străzi (cartierul Celnic din Anina şi comuna Dognecea) sau la grădiniţe, şcoli, sedii ale Forumului German sau în alte locaţii (Anina/Steierdorf, Bocşa, Dognecea, Reşiţa), manifestările din acest an reunite sub semnul Făşangului au atras sute şi sute de participanţi activi sau simpatizanţi, Banatul Montan aflându-se din acest punct de vedere în topurile celor mai bine organizate alaiuri ale mascaţilor, carnavaluri şi altor reuniuni distractive desfăşurate de etnia germană în România.
La Reşiţa, Sărbătoarea tăiţeilor, dar şi a gogoşilor au reunit şi anul acesta, pe lângă celelalte manifestări tradiţionale, deopotrivă pe tineri şi bătrâni, pe cei activi şi pe cei pensionaţi.
Desigur că nu ne putem compara cu renumitele carnavaluri de la Rio de Janeiro sau din Veneţia, sau cu manifestările de făşang din spaţiul european de limbă germană (cele mai importante desfăşurându-se la Köln), dar şi ce s-a întâmplat în Banatul Montan în lunile ianuarie şi februarie 2013 este demn de consemnat, aşa cum s-a şi întâmplat.
Făşangul, perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează şi Miercurea cenuşii, adica ziua în care creştinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani şi reformaţii) intră în Postul mare de dinaintea Sărbătorii Paştelui, s-a încheiat marţi, 12 februarie, rămănând în urma sa amintiri plăcute, dar şi dorinţa de a sărbători şi mai bine în anul care vine.
Erwin Josef Ţigla