Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Deşi cercetarea este în continuare afectată de subfinanţare, la Reşiţa, domeniul şi-a dezvoltat noi muguri prin proiecte europene.

Educaţia continuă să rămână principalul domeniu de activitate al universităţii reşiţene, fiind considerat cel mai important în formarea tinerilor. Totuşi, nici cercetarea, subfinanţată cum este ea, nu a fost lăsată de-o parte.

„Al doilea domeniu de activitate foarte important pentru noi este domeniul cercetării, spune Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii «Eftimie Murgu» din Reşiţa. Nici în 2014 cercetarea nu a beneficiat de finanţări importante din partea ministerului, nu au fost sume mari, lucru valabil nu doar la Reşiţa, ci în toată ţara. Aici ne-am menţinut în domeniul cercetării aplicate, cu principalul nostru client, Hidroelectrica, prin diferitele sucursale. Ceea ce ne-a bucurat foarte mult este faptul că am început deja să avem cereri de la firme private mai mici, din Bucureşti, pentru expertize metalografice. Este pentru noi foarte important, înseamnă că deja începem să fim cunoscuţi în ţară. Dacă vorbim despre serviciile către firme, către mediul de afaceri, către cel instituţional public, trebuie să amintesc aici şi o realizare a noastră pe care o consider foarte importantă, şi anume aceea că ne-am extins gama de servicii şi domeniile acordate şi în domeniul economic, în 2014 înfiinţându-se şi Biroul de Marketing al universităţii“. Potrivit conducerii forului, structura înfiinţată anul trecut are deja solicitări din partea unor firme din Reşiţa, dar şi din judeţ, cu care au fost încheiate deja şi contracte, în cadrul cărora specialiştii universităţii au realizat studii de piaţă, campanii de promovare, analize etc., Biroul de Marketing bucurându-se deja de încredere din partea comunităţii locale din Caraş-Severin.

„Dacă vorbim despre cercetare, trebuie să vorbim şi despre proiectele europene, spune rectorul forului. În afară de proiectul mare de infrastructură, am avut în implementare un număr de şase proiecte, pe care le derulăm în continuare. Sunt proiecte care susţin activitatea doctorală şi de cercetare postdoctorală, dar sunt şi proiecte derulate prin Centrul «Victor Duculescu». Sunt proiecte care pentru noi sunt importante într-un domeniu care este unic în România, şi anume acela al Dreptului European şi Internaţional la Reşiţa. Nu numai învăţământ, dar şi activităţi practice în domeniu, prin proiectele pe care le-au implementat prin coordonarea dlui preşedinte, prof.univ.dr. Marian Mihăilă (preşedintele Senatului UEMR – n.r.). Este în primul rând vorba despre proiectul de realizare a planului de management pentru Aria Protejată Rudăria. De asemenea, alte proiecte au fost din categoria POS DRU, care s-au derulat în diferite domenii, în special economic, antreprenoriat şi socio-uman, care ţin de formarea şi de perfecţionarea resursei umane. Legat de cercetare, dar şi de învăţământ, trebuie să amintim şi de parteneriatele internaţionale ale universităţii, cele pe care le-am avut până în prezent s-au menţinut, avem în jur de 20 de parteneri europeni, am dezvoltat şi parteneriate noi, realizăm schimburi de profesori şi studenţi, nu suntem pe deplin mulţumiţi de numărul de tineri care optează pentru bursele în străinătate, avem mai multe locuri şi pentru toţi cei care au îndeplinit sau îndeplinesc criteriile am fi putut să punem la dispoziţie burse. Din păcate, numărul de studenţi beneficiari s-a menţinut sub zece, numărul studenţilor care au venit la noi fiind de trei. Procentual stăm bine, pentru că 30% incoming, în raport cu outgoing este foarte bine, dar per ansamblu ca şi număr absolut mi-aş fi dorit să avem mai multe mobilităţi. În ceea ce priveşte profesorii, numărul de mobilităţi a fost mai mare. Am avut 21 de mobilităţi de predare şi formare outgoing, şi am avut şi patru cadre didactice care au venit şi au ţinut activităţi de predare la Reşiţa. Şi aici ne dorim, desigur, să avem mai mulţi, pentru că asemenea cadre didactice aduc experienţa europeană şi pentru studenţii care nu sunt mobili şi care nu pot sau nu dorersc să participe la burse Erasmus. Din păcate, cred că limba constituie principalul impediment şi privesc cu surprindere acest fenomen pentru că, dacă vorbim despre faptul că suntem foarte activi pe internet, mă întreb cum putem fi atât de activi fără să cunoaştem măcar limba engleză“.

Experienţa campaniilor de recrutare şi selecţie pentru viitorii bursieri Erasmus a subliniat, la Reşiţa, faptul că principalul impediment pentru tineri îl constituie cunoştinţele de limbă, care trebuie să fie ceva mai mult decât medii, mai ales că vorbim totuşi despre participarea la stagii de pregătire de nivel universitar…

Adaugă comentariu