REŞIŢA – Redactorul-şef al Radio Reşiţa ne-a trimis la redacţie un mesaj închinat momentului aniversar al Radio România
Una dintre cele mai vechi instituţii de profil din Europa, înfiinţată la 1 noiembrie 1928 de profesorul Dragomir Hurmuzescu, Radioul public românesc este parte din istoria audiovizualului din ţara noastră, parte din istoria ţării. La Radio România s-au auzit cele mai puternice voci ale secolului XX şi ale noului mileniu, cele mai importante evenimente au fost consemnate, comentate, trimise în eter. Din iulie 2012, odată cu venirea dlui Ovidiu Miculescu la conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), a început o puternică şi constantă modernizare şi adaptare a posturilor SRR la standardele industriei media a secolului XXI.
În 1928, când profesorul Hurmuzescu a lansat această societate, România era una dintre primele 3-4 ţări din Europa ce reuşiseră această performanţă. Hurmuzescu a fost un inovator, un om „deasupra vremilor”, Hurmuzescu a avut acea calitate absolut extraordinară de a vedea în viitor, el fiind un inginer, un om aplicat discret, dar un vizionar. 85 de ani pot fi şi mulţi, şi puţini, depinde de unghiul din care privim lucrul acesta. Radio România a însemnat un element de echilibru şi de stabilitate , a fost parte din istoria României, în aceşti 85 de ani. Actul de înfiinţare a Radioului Public a fost semnat de regele Ferdinand – deci s-a născut în regalitate – a pornit bine, a traversat perioade grele, războiul, apoi perioada comunistă…, lucrurile n-au fost simple, dar a rămas permanent şi cred că acesta este un lucru fundamental. A rămas vertical, serioş dedicat misiunii sale publice şi extrem de credibil şi, aş îndrăzni să spun, extrem de puternic în peisajul media, în ciuda a tot ceea ce a avut de traversat. Sa nu uitam că era singura instituţie media care acoperea întreaga Românie…
La fel cum trăim provocările sau lucrurile de zi cu zi, şi această aniversare o abordăm la fel de serios. Vreau să vă reamintesc că Radio România înseamnă, de fapt multe canale, înseamnă orchestrele şi corurile radio, înseamnă Editura Casa Radio, târgul Gaudeamus, înseamnă Rador, dar şi Radio Chişinău, Radio România Internaţional, studiourile regionale ş.a.m.d. „85 de ani” – privită ca o aniversare, în sine, nu cred că spune ceva deosebit faţă de cea de 84 sau cea de 86 de ani. Aniversările trec. Important este care e bilanţul pe care îl facem la o aniversare şi, mai ales care sunt proiectele.
Prin misiunea sa publică, Radio România, pe cele trei coordonate merge bine, chiar foarte bine în anumite segmente. Suntem echilibraţi, echidistanţi, informăm, livrăm o informatie de calitate pe componenta de misiune publică, pentru noi cultura şi educaţia are un rol special, le promovăm , le susţinem. Radio România s-a transformat dintr-un spectator sau partener al fenomenului cultural într-un jucător cultural. Suntem printre puţinele radiouri publice din Europa şi, oricum, singurul din zona noastră, care are două canale dedicate exclusive culturii (Radio România Cultural şi Radio România Muzical), există orchestra şi corurile Radio, care au o stagiune proprie, teatrul radiofonic, teatrul radiofonic pentru copii, editura – ce face cărţi şi CD-uri, audio-book-uri, cu un succes extraordinar. Din punctul de vedere al programului, grilele noi, care sunt construite mai modern, mai complex, mai intelligent, astfel încât să corespundă întregii palete de teme, de subiecte, de zone pe care un post public trebuie să le acopere. Aici includ : cultura, educaţia, limba română, valorile naţionale, Europa, identitatea naţională, minorităţile. Sunt lucruri pe care le facem şi cred că le facem bine.
Laura Sgaverdia