Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Dacă Reşiţa ar vrea să accelereze procedurile legate de zona metropolitană, comunele din jur mai chibzuiesc puţin.

Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei, spunea nu demult că noi, reşiţenii, am avut diabet atunci când n-am avut voie la tortul banilor europeni, împărţiţi între reşedinţele de judeţ din zona de Vest.

Tocmai pentru a corecta acest neajuns, s-a dorit crearea unei zone metropolitane în jurul capitalei Banatului de Munte. Zis şi făcut, iar în 25 ianuarie a fost organizată o primă întâlnire între administraţia reşiţeană şi cea a unui număr de nouă localităţi din jur. Întâlnirea a reunit autorităţile din Reşiţa, Bocşa, Caraşova, Lupac, Ocna de Fier, Târnova şi Văliug, absentând cele din Brebu Nou, Dognecea şi Ezeriş.

Reprezentanţii tuturor localităţilor au avut la dispoziţie un termen de zece zile pentru a cădea sau nu de acord cu înglobarea în zona metropolitană a Reşiţei. Mihai Stepanescu spune că aşteaptă răspunsurile până la sfârşitul lunii februarie: „Am primit răspuns favorabil de la patru primării din zece. Aşteptăm luna aceasta ca primăriile să analizeze, să susţină proiectele în cadrul consiliilor locale“.

Chiar dacă n-au oferit un răspuns scris, reprezentanţii celorlalte primării participante la prima întâlnire s-au arătat deschise spre o colaborare cu municipiul.

Şi Gabriel Bordea, primarul din Brebu Nou (comunitate care nu a participat la prima întâlnire) ne-a vorbit despre o deschidere totală faţă de proiectul Reşiţei: „Eu zic că am putea avea multe avantaje, comuna noastră şi alte comune. Se pot accesa o serie de proiecte în această zonă, am putea obţine fonduri europene mai uşor“.

 În viziunea edilului, asocierea cu municipiul ar putea rezolva problema transportului local, dar şi alte cerinţe legate de pârtia de schi, de dezvoltarea staţiunii Trei Ape dar şi a Gărânei, care ar putea deveni astfel staţiune, una dintre cerinţe pentru acest lucru fiind chiar transportul în comun.

Ioan Rusu, primarul comunei Ezeriş (care, de asemenea, a lipsit de la prima întâlnire), a explicat că pentru comunitatea locală pe care o păstoreşte, zona metropolitană „nu ne-ar ajuta, dar nici nu ne-ar încurca. Cinstit vă spun că am primit adresa de la Primăria Reşiţa, dar nu am putut să mă pronunţ singur. Această idee trebuie discutată în Consiliul Local, care este forul decizional. Iar în urma acestei şedinţe, de luna aceasta, vom hotărî“.

Trebuie precizat că semnarea unui acord de asociere nu taie autonomia locală, că localităţile vizate vor continua să existe ca şi entităţi administrative, şi nicidecum oamenii nu ar trebui să vină la Reşiţa şi să plătească impozite de rang municipal. Mai mult, accesarea împreună, la nivel de zonă, a diferitelor proiecte, nu exclude dreptul individual al fiecărei comunităţi de a accesa, în mod separat, fonduri pentru alte proiecte. Şi, cu alte cuvinte, primarul tot primar rămâne. La fel şi consiliul local.

Potrivit Legii nr. 351/2001, municipiile reşedinţă de judeţ au dreptul să înfiinţeze zone metropolitane prin asocierea, într-un parteneriat voluntar, cu alte localităţi aflate la distanţe de până la 30 de km faţă de municipiu.

Antoniu Mocanu

Adaugă comentariu