Îi vedem zilnic, trecem pe lângă ei, câteodată le oferim, în trecere o monedă sau o bancnotă şi credem că am făcut o faptă bună. Cerşetorii fac parte din cotidian, iar ei, la rândul lor, sunt verificaţi de mai multe ori pe săptămână, de oamenii legii. Mulţi dintre ei iau amenzi care sunt contorizate dar nu aduc nici un venit la bugetul statului, pentru că nu sunt încasate.
Anul trecut, 35 de persoane (dintre care şapte minori) ce practicau cerşetoria au fost identificate de poliţişti. „Doar şase dintre ei prezintă afecţiuni care îi fac inapţi de muncă. Poliţiştii au aplicat 60 de sancţiuni contravenţionale“, a precizat ag.
Ancuţa Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al poliţiştilor cărăşeni.
De la începutul anului şi până marţi, jandarmii cărăşeni au aplicat 23 de sancţiuni pentru cerşetorie, dintre care 16 avertismente şi şapte amenzi, în valoare totală de 800 de lei. Legea nr. 61/1991, republicată, prevede sancţiuni ce merg până la 500 de lei pentru această practică.
Conform Codului Penal (art. 367), cerşetoria este infracţiune: „Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu zile amendă“. Cerşetoria reprezintă infracţiune când se poate proba că respectivele persoane sunt capabile de muncă şi fac din cerşetorie un obicei. Potrivit oamenilor legii, în Reşiţa, nimeni nu a fost condamnat.
Amenzile curg, banii nu sunt încasaţi şi cercul este închis. Potrivit Primăriei Reşiţa, cei care cerşesc nu au depus dosare pentru ajutor social, doarece, pentru a beneficia de acesta, unul sau mai mulţi membri ai familiei respective trebuie să muncească în folosul comunităţii, iar cerşetorii nu doresc asta. Data viitoare când hotărâţi să oferiţi bani cerşetorilor, gândiţi-vă de ce nu se bazează pe ajutorul social!
Flavius Rotariu