Înainte ca ţara noastră să fie acceptată în Uniunea Europeană, prin Programul
de Guvernare 2005-2008 se năştea ideea proiectării, construirii şi dotării cu
echipamente medicale a unui număr de 20 de spitale judeţene de urgenţă şi a opt
spitale regionale. Şi asta pentru că sistemul sanitar era rămas în urmă, România
fiind pe ultimul loc în rândul statelor candidate în privinţa bugetului
sănătăţii şi a cheltuielilor pe locuitor.
4,7 milioane de euro pentru spitalul de la Kilometrul 7
Odată admişi în UE, şi programul de guvernare, şi planurile legate de spitale
au fost uitate. Doar că, la Reşiţa, povestea spitalului neconstruit de la
Kilometrul 7 a mâncat 4,7 milioane de euro. Deşi proiectul a fost lăsat în
paragină, Ministerul Sănătăţii a făcut presiuni pe administraţia reşiţeană
pentru a trage utilităţi în zonă, ceea ce s-a şi făcut printr-o societate din
capitală. Contrar promisiunilor, ministerul de resort n-a mai alocat banii
necesari pentru a acoperi cheltuielile.
Întrucât nu şi-a primit banii, firma bucureşteană şi-a cerut banii în
instanţă, Tribunalul Caraş-Severin dispunând emiterea unei decizii de plată
pentru o sumă de 237.494 de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de
proiectare şi asistenţă tehnică pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă de pe Calea
Caransebeşului, municipalitatea fiind supusă în prezent procedurilor de
executare silită.
Pentru că suma este mult prea grea pentru bugetul local, Primăria Reşiţa a
dat la rândul ei în judecată Ministerul Sănătăţii. Primarul Mihai Stepanescu a
precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că suma de 4,7 milioane de euro a
fost cheltuită în mare parte pe cărat cantităţi uriaşe de pământ, şi a promis
că, dacă fosta administraţie mai face presiuni, va solicita efectuarea unei
anchete. De ce oare se cer anchete numai dacă se mai fac presiuni?
Antoniu Mocanu