CARAȘ-SEVERIN – World Wildlife Fund (WWF) a publicat un studiu care arată lacunele în domeniu, legislative sau de sistem. ONG-ul susține că mai mult de jumătate din ariile naturale protejate din Europa sunt protejate doar pe hârtie din cauza unor întârzieri și probleme de aplicare a legislației la nivel național.
Studiul lansat de WWF la nivel european arată, de asemenea, beneficii clare pentru speciile sălbatice vulnerabile și pentru oameni și economiile locale acolo unde măsurile necesare au fost luate atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile din Statele membre. Raportul european al WWF, „Arii naturale protejate pe hârtie. Cum să obținem rezultate în implementarea legislației europene pentru natură”, oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor probleme de pe teren, precum și soluții pentru a le repara, în scopul de a fi luate în considerare de către Comisie la întocmirea planului de acțiune. Raportul include studii de caz – atât pozitive cât și negative – din mai multe țări europene, printre care și România, cu situl Natura 2000 Munții Țarcu. Raportul prezintă și cazuri pozitive unde bunele practici aduc beneficii însemnate pentru viața sălbatică, comunitățile și economiile locale. Cazul sitului Natura 2000 din Munții Țarcu a fost ales de experți pentru a exemplifica probleme sistemice pentru rețeaua Natura 2000 din România, respectiv probleme de independență și presiune asupra custozilor în procesul de autorizare a unor proiecte, de slabă coordonare administrativă de la nivel central și de management propriu-zis al sitului, aspecte ce conduc la periclitarea speciilor și habitatelor de interes comunitar.
„În contextul acestui vid de management și bună guvernanță, situl a fost și rămâne amenințat în continuare de construcția de microhidrocentrale pe râuri ce reprezintă ecosisteme valoroase. De-a lungul timpului, în Țarcu au mai fost constatate probleme legate de despăduriri, braconaj, practici incorecte în gestionarea faunei sălbatice (carnivore mari), sau accesul cu vehicule motorizate tip enduro. În unele cazuri, precum proiectele de MHC-uri pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, a fost însă nevoie de apelarea la instanțele de judecată, unde acordurile pentru construirea acestor infrastructuri au fost anulate“, precizează WWF.
De menționat că siturile Natura 2000 (de interes european) din România sunt în număr de 583, acoperind aproape un sfert din suprafața țării și suprapunându-se, în unele cazuri, cu alte tipuri de arii protejate de interes național, precum parcurile naționale și parcurile naturale.