REȘIȚA – Problema amplasării staţiilor GSM în zone populate, în apropiere de şcoli şi spitale este văzută diferit în justiţie.Un reşiţean a ridicat din nou în faţa autorităţilor locale problema amplasării de antene GSM pe blocurile de locuinţe, în special în zona centrală a Reşiţei sau în cartierul Lunca Bârzavei, cu cea mai mare densitate a populaţiei, dar şi în zona şcolilor şi a spitalelor. Ioan Sim remarca: „Se ştie că este interzisă amplasarea antenelor în anumite locuri şi totuşi există multe antene pe blocul de curbură. Se respecta hotărârea consiliului local legată de amplasarea antenelor GSM sau nu, şi de ce?“.
Ce spun specialiştii? Consilierul local Dumitru Secăşan, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa, spunea că în statele Uniunii Europene nu se permite amplasarea de antene GSM la distanţe mai mici de 100-250 m de obiective importante precum şcoli, spitale sau în zone foarte populate: „Ceea ce pot să vă spun este că folosirea unui telefon mobil timp de patru ore pe zi, de-a lungul a zece ani, poate produce un cancer la ureche sau în zona encefalului. Acest lucru este aproape o certitudine! Răspunsul este respectarea legislaţiei în vigoare“.
Codruţa Hamat, consilier local, spunea: „În 2007, mi se pare, au fost puse diverse antene cu acordul vechii administraţii, şi chiar ilegal. Chiar pe blocul unde locuiesc a fost montată una, iar din actele emise de primăria de la acea vreme am văzut că nu respectau întru totul legea. (…) Există chiar un ordin al ministrului Sănătăţii prin care se recunoaşte nocivitatea acestor antene“.
Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, consideră că deocamdată nu se poate face nimic în privinţa antenelor deja montate în zone foarte populate, în apropierea şcolilor şi spitalelor, iar asta întrucât pentru amplasarea lor au fost încheiate contracte pe 5-10 ani.
Ce spune justiţia? În Banat, balanţa a înclinat în favoarea oamenilor şi a sănătăţii publice. Tribunalul Caraş-Severin a respins o cerere de chemare în judecată formulată de către un operator GSM împotriva municipalităţii, pe această temă. Operatorul a făcut recurs la Curtea de Apel din Timişoara, iar aceasta a decis menţinerea sentinţei pronunţate de instanţa de fond. În capitală, însă, un alt operator a dat în judecată municipalitatea reşiţeană şi a câştigat la Tribunalul Bucureşti.
Municipalitatea a făcut recurs şi a pierdut la Curtea de Apel. Cu alte cuvinte, HCL 249, contestată de către cei doi operatori, este considerată legală în Banat, şi ilegală în capitală.
Antoniu Mocanu