CARAŞ-SEVERIN – Miile de formaţiuni cavernoase din judeţ nu pot intra în circuitul speoturistic din cauza proprietăţii acestora.
Prin reţelele de specialitate create de Asociaţia Speologică „Exploratorii”, cu federaţia şi institutul naţional de profil şi organisme similare internaţionale, turişti şi speologi solicită consultanţă cu privire la vizitarea obiectivelor din zonă. „Sunt mânaţi de diferite motive, fie dorinţa de vizitare, fie de studii de specialitate. Recent au venit grupuri din Cehia, din Ungaria şi aşteptăm altele din Belgrad. Sunt solicitări pentru vizitarea peşterilor cărăşene şi există potenţial speoturistic”, ne-a declarat Raluca Crîsta, director executiv al asociaţiei. Peşterile reprezintă goluri subterane de peste cinci metri, mii dintre ele fiind cartate de asociaţie sau cluburi similare.
„Doar în zona Semenic-Cheile Caraşului avem peste 1.200, în Cheile Nerei peste 600 şi la fel în zona Porţile de Fier. La o primă evaluare, cu potenţial turistic sunt în jur de 30-40 de cavităţi ce pot fi amenajate. Din păcate, nu este amenajată niciuna pentru publicul larg, pe de o parte din pricina interesului scăzut al autorităţilor care ar putea să sprijine propunerile noastre, dar şi legislaţia noastră este destul de sensibilă legat de proprietarul terenului şi al peşterii. Şi asta pentru că golul este subteran, iar proprietatea acestuia nu este prevăzută”, a mai amintit Crîsta.
Astfel, intervenţiile de amenajare sunt dependente de autorizaţiile de construcţie în golul subteran, iar actele nu pot fi emise urmând litera legii. „Aceste intenţii sunt mai greu de digerat de către autorităţile care ar trebui să emită respectivele autorizaţii. Culmea este că în România există peşteri amenajate, cum ar fi în Bihor, în Braşov şi deci există exemple din care am putea să învăţăm. În Caraş-Severin nu se face mare lucru”, a mai adăugat directorul executiv al AS Exploratorii. Există studii bine fundamentate, potrivit cărora, în zona de graniţă dintre România şi Serbia există un carst foarte bine dezvoltat, cu peste 600 de peşteri şi avene, ce pot sta la baza dezvoltării unui turism durabil, în speţă speoturismul. Principalele zone sunt situate în apropierea localităţilor Moldova Nouă, Sfânta Elena, Coronini, Berzasca, Bigăr, Dubova. Majoritatea cavităţilor sunt orizontale, străbătute de mici cursuri de apă şi lacuri, fără să fie greu accesibile pentru publicul larg.
În unele peşteri sunt fortificaţii construite în perioada medievală – bonus pentru amatorii de gen. Potrivit datelor asociaţiei, a fost făcut un studiu „în oglindă” cu posibilităţile speoturistice de pe malul sârbesc. În condiţiile în care,în partea română sunt 17 cavităţi, dintre care nouă sunt neamenajate şi greu accesibile, iar restul sunt uşor accesibile, pe malul sârbesc sunt 20 de astfel de peşteri, trei amenajate pentru public, una singură uşor accesibilă, iar celelalte sunt dedicate celor avizaţi.
„În zona Anina, înspre Crivina ar mai fi peşteri cu potenţial turistic şi se pot amenaja cu investiţii minime, chiar dacă la unele există captare de apă. Carstul bănăţean nu prezintă săli mari, aşa cum se regăsesc în alte ţări, dar acelea pot obosi turiştii. Mai este peştera numită «Gaura cu muscă», în apropierea şoselei şi care prezintă condiţiile necesare şi suntem în tratative pentru o posibilă amenajare”, a mai adăugat Raluca Crîsta. Deocamdată, amatorii de turism în peşteri pot apela la asociaţie sau la administraţiile parcurilor naţionale de pe raza judeţului pentru a putea intra în cele în care accesul este permis şi celor care nu sunt speologi profesionişti.
Flavius Rotariu