Primul preşedinte de culoare al Africii de Sud a decedat joi seara, după o boală îndelungată. Nelson Mandela, în vârstă de 95 de ani, suferea de probleme pulmonare.
Anunţul a fost confirmat de către actualul şef de stat sud-african, Jacob Zuma.
Născut pe 18 iulie 1918, în familia regală a tribului Thembu, Nelson Mandela a beneficiat de o educaţie aleasă, studiind Dreptul. S-a înscris în Congresul Naţional African (CNA), iar după ce Partidul Naţional a ajuns în 1948 la putere, instituind politica de apartheid, a devenit unul dintre liderii CNA, fiind arestat de mai multe ori.
În urma unei campanii de atentate desfăşurată de o organizaţie înfiinţată de către el, Mandela este condamnat în 1962 la închisoare pe viaţă pentru sabotaj şi conspiraţie pentru răsturnarea guvernului. În 1985, deşi bolnav, a refuzat să fie eliberat cu condiţia să respingă necondiţionat violenţa protestelor pentru drepturile persoanelor de culoare. Deşi la nivel internaţional au existat puternice campanii pentru eliberarea sa, guvernul sud-african, bazându-se pe sprijinul preşedintelui SUA, Ronald Reagan, şi al premierului britanic, Margaret Thatcher, care vedeau în Mandela un aliat al comuniştilor, a continuat să-l ţină închis.
Situaţia s-a schimbat radical în 1990. Fără cei doi sprijinitori din Vest (cel de-al doilea mandat al lui Reagan s-a încheiat în 1989 iar Thatcher a cerut punerea în libertate a liderului de culoare pentru a dezamorsa situaţia) şi cu ţara în pragul unui război civil, pe fondul unor conflicte interetnice tot mai dramatice, regimul sud-african a fost nevoit să-l elibereze pe Mandela după 27 de ani petrecuţi după gratii.
Devenit preşedinte al CNA, a condus negocierile cu liderul sud-african Frederik de Klerk în urma cărora apartheid-ul a fost abolit. În 1993 a primit premiul Nobel pentru pace, iar la alegerile desfăşurate anul următor, primele generale din istoria ţării, a fost ales preşedinte al Africii de Sud.
În 1999, Mandela a anunţat că nu va candida pentru un al doilea mandat. Cu toate acestea, a rămas implicat în viaţa publică până în 2004, când, pe fondul degradării stării sale de sănătate, s-a retras. În timpul detenţiei, datorită condiţiilor din celula sa, Nelson Mandela s-a îmbolnăvit de tuberculoză, iar problemele pulmonare îl vor afecta tot restul vieţii. În decembrie 2012 a fost internat pentru o infecţie la unul ditnre plămâni, şi, după ce, iniţial, a răspuns la tratament, în iunie 2013 a fost readus la spital. La începutul lunii septembrie a fost externat, însă starea sa a rămas instabilă. În cele din urmă, problemele respiratorii s-au agravat şi, pe 5 decembrie 2013, Nelson Mandela a decedat.