Deşi tocmai am trecut printr-o serie de inundaţii şi, din câte se pare, vom mai trece prin altele, Bocşa se plânge că-i duce lipsa. De fapt, la fel ca multe localităţi cărăşene, care au păşit în Mileniul III fără drumuri, fără sistem centralizat de încălzire, fără gaz sau, mai rău, fără apă curentă şi canalizare.
Din punct de vedere al apei, am putea spune că Bocşa se împarte în două, de bariera de la nivel cu calea ferată, toată partea dinspre Reşiţa fiind lipsită de acest serviciu care aduce pentru europenii obişnuiţi a standarde minime de viaţă. „Toată zona n-are şi n-a avut niciodată alimentare cu apă. Avem prevăzute în bugetul pe 2010 fonduri pentru proiect şi studiu de fezabilitate, spune primarul Mirel Patriciu Pascu. N-am prevăzut până acum pentru că n-aveam sursă de apă. Avem acum de la Ocna de Fier pentru cartierele Montana şi Vasiova, că aşa aduceam de la ieşire din Bocşa spre Berzovia, prin pompe, însă consumam energie. Ca şi valoare nu este mai mare de zece miliarde de lei vechi. Acum vom aduce de la Ocna de Fier prin cădere liberă, după care vom extinde. De asemenea, am înlocuit cam 75% din reţeaua de apă prin ISPA… Prin PHARE am reuşit să aducem în Bocşa apă, la nivelul anului 2000, când era apă câte şase ore pe zi, trei ore dimineaţa şi trei ore seara. În această vară vom da în folosinţă şi ISPA şi Ocna de Fier. Va fi şi apă de calitate, şi presiune. Salvarea a fost pe fondurile europene“.
Totuşi, deşi lucrurile par să meargă bine, edilul şef al Bocşei are o nemulţumire: „Cerem simplificarea procedurilor, că altfel ne iau alţii banii şi noi plătim o armată de funcţionari care au de făcut hârtii. În fiecare an înfiinţăm alte birouri, facem alte angajări, pe acelaşi buget“…
Antoniu Mocanu