Acum câteva zile, românii asistau
sideraţi la un spectacol ce părea incredibil
– unul dintre cei mai bogaţi români,
patronul celei mai titrate echipe din fotbalul
românesc, personaj cu vise de
parlamentar/europarlamentar/
preşedinte/Mesia
era ridicat de acasă cu mascaţii.
Latifundiarul din Pipera nu mai era
omul intangibil, care răspundea presei şi
justiţiei prin cunoscutul său „Hă,
hă, hă”!
Imediat au urmat declaraţii fulminante din toate
direcţiile, păreri pro şi contra, gloata
care se aduna în faţa tribunalului, ce mai,
circul românesc în toată puritatea sa.
Un spectacol demn de scenariile lui George
Lucas, cu o puternică tentă de
Caragiale. Nici măcar
prinţesa Leia nu lipsea, fiind
jucată admirabil de
VadimTudor. Acesta,
în direct senzaţional la emisiunea
C-3PO-ului local DanDiaconescu (care a demonstrat că
poate juca şi rol de R2-D2 cu
ceva ajutor de la tomberonulluiTolea), ne
dezvăluia misterele acestei arestări – lupta
dintre forţele luminii (reprezentate evident de
Gigi) şi puterea
întunericului (desigur, vechiul
„prieten” al tribunului,
Băsescu).
N-o fi preşedintele
României vreun sfânt
(dosarul „Flota”,
învârtelile din perioada cât a fost
ministru, vilele, ş.a.m.d., ca să enumăr
doar câteva, nedemonstrate deocamdată…),
însă nici Becali nu e
Mesia pe Pământ.
Valizele, hoţii de maşini plimbaţi
în portbagaj, palma dată lui Malonga
Parfait, tunurile din Pipera
şi multe, multe altele.
În cazul „Mercedes”,
se pare că Becali a luat
justiţia în mâinile sale;
Zmărăndescu şi compania
au luat locul judecătorului, procurorului şi
al juriului. Însă, nu pot să nu condamn
modul în care se face justiţie în
această ţară. Nu pot să trec cu
vederea abuzul oamenilor care fac legea în
România.
Nu e posibil să spui că te-ai autosesizat
asupra modului în care s-a rezolvat un furt,
când tu organ de lege treci cu vederea acel furt
şi infractorii şi găseşti apoi un
singur infractor în toată ecuaţia asta:
victima acelui furt.
Nu pot să cred că trăim într-o
ţară în care, prin arestarea lui
Gigi Becali, distragi atenţia
românilor de la cazulPopoviciu, de la casele fiicei
preşedintelui, de la ameninţările
făcute de fratele lui
Băsescu, de la afirmaţiile
acestui membru al familiei prezidenţiale care
spune că „poţi trăi în
România dacă nu
jigneşti“, de la apelativele de
„găozari“ pe care
aceşti capi ai ţării le tot
adresează ziariştilor, de la cocoaşa pe
care ne-a pus-o FMI în spate
şi de la multe altele.
Trist e că românii, cu stomacul gol, cu
facturile neplătite, preferă să cumpere
bilet la spectacolele ieftine oferite de mai marii
noştri, spectacole pe care tot ei, aceşti
români amărâţi, le plătesc
scump.
Deci, „Justiţia fie
cu…”. Cu cine?
Nina Curiţa