CARANSEBEȘ – Cu speranțe într-un viitor mai bun și mai sigur se încheie și acest an, deși se (re)fac planuri și studii de apărare încă din 2016!
Subiectul istoricului proiect de „Apărare împotriva inundațiilor a municipiului Caransebeș, zona Aeroport“ a revenit în discuție în cadrul ultimei ședințe de Colegiu Prefectural în aceiași termeni „de perspectivă“ în care a fost abordat și în noiembrie 2023. „La ora actuală sunt ceva probleme cu terenurile. E o zonă în care de-a lungul timpului aproape nimeni nu și-a făcut acele CF-uri actualizate la zi și noi nu putem să dăm banii decât la cei care sunt în viață. A doua problemă: câștigarea licitației a fost făcută de către Tehnodomus și SOCOT. Se pare că, datorită faptului că prețul lucrării este prea mic, SOCOT s-ar putea să iasă din contractul de colaborare, nu știm exact. Dar, din momentul în care ies din contract, s-ar putea să fie o nouă licitație, cu un alt executant.“, a explicat directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, Cristian Suru.
„Știu multe din frământările cu lucrarea aia. S-a pornit prost, proiectul este făcut de cineva de la Cluj, proiect greșit, rău, subțirel! Și nu sunt vinovați oamenii ăia că n-au CF-uri, fiindcă în proiect sunt trecute alte terenuri. Au fost la identificare oameni de la Prefectură, s-au deplasat mai multe zeci de zile și nu s-a finalizat. Problema e de la proiect, ar trebui acolo să umblați cumva.“, a completat prefectul județului, Ioan Dragomir.
„Zic că, cu pământurile, s-a cam rezolvat totul. Am chemat proiectantul. E vorba de oameni, sperăm că o să-și facă (CF-urile, n.n.).“, a mai spus Suru. Prin urmare, cu speranță, povestea merge mai departe.
Începutul poveștii se pierde însă în negura vremurilor, de când fiecare ploaie cu debite semnificative e urmată de inundaţii în actuala Zonă Aeroport şi în Caransebeşul Nou, deoarece apa scursă pe versanţi nu poate fi preluată de pâraiele Potoc şi Zlagna.
După ce în iulie 2014 s-au înregistrat importante pagube în zonă (49 de case şi 38 de anexe gospodăreşti afectate, 3 breşe la terasamentului căii ferate, 1 pod şi 6 podeţe afectate etc.), s-a tras concluzia că trebuie făcut ceva! Și-așa a apărut proiectul amintit anterior, trecut sub codul RO-M09-2 în Planul de management al riscului la inundaţii al Administraţiei Bazinale de Apă Banat și aprobat prin HG 972 din 21 decembrie 2016. Dacă din acelaşi an datează studiul de fezabilitate, indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi de abia în iunie 2020. Administrația Bazinală de Apă Banat a scos la licitație proiectul în octombrie 2020, pentru a desemna două luni mai târziu drept câștigător asocierea Tehnodomus SRL, Aqua Prociv Proiect SRL și SOCOT, cu care a și semnat atunci contractul de 15.527.337 lei. Ulterior s-au obţinut avize şi s-au întocmit rapoarte, pentru ca, în 14 septembrie 2022, Guvernul să aprobe HG 1.141 privind declanşarea procedurilor de expropriere a terenurilor necesare execuţiei lucrării.
Dacă stadiul actual al „lucrării“ l-am consemnat, nu ne rămâne decât să mai amintim că se dorește realizarea unei acumulări nepermanente cu un volum de 279.253 mc, a unui nod hidrotehnic din beton armat, devierea pârâului Zlagna prin profil metalic ovoidal pe o lungime de 1,250 km, o îndiguire a cursului apei din pământ pe 340 m și recalibrarea albiei cu pereu zidit pe 74 m. Poate, la anul…
JCS-Walter Fleck
FOTO: ARHIVĂ CAON
