CARAȘ-SEVERIN – Juriul Comisiei Europene apreciază ca patrimoniu traseul care, între Ulpia Traiana Sarmisegetuza și Oțelu Roșu, se pierde în boscheți. Am aflat dintr-o postare conform căreia, pe porțiunea respectivă, traseul este închis temporar, iar turiștii fie merg pe asfalt, fie iau autocarul!
Aceeași postare arată că, pe bucata de până la Băuțar, se depozitează deșeuri care sunt arse pentru a se extrage fier vechi, iar comuna Zăvoi este considerată „exemplu” de necooperare. În total, este vorba despre 50 de km impracticabili, dintre care 20 km între cetate și Oțelu Roșu. Aici traseul se suprapune pe vechea cale ferată, închisă de zeci de ani și ulterior dezafectată, scoasă la licitație și vândută. Ar fi necesare 2.000 tone de materiale cu care distanța în cauză să fie pavată pe o lățime de 70 cm. Asta după ce, în zona „Poarta de Fier a Transilvaniei”, de la granița dintre Hunedoara și Caraș-Severin, s-a investit cel mai mult, bugetul de 1.000 de euro pe kilometru fiind depășit. „Banii s-au dus în bornă și lucruri pe care le-am putut face. Dar, la Zăvoi am fost de vreo cinci ori ca să căutăm o cărare mai bună, iar la Băuțar am adunat cantități mari de deșeuri. Pe tronsonul de la Sarmisegetuza la Oțelu Roșu, cred că sunt peste 3.000 de euro pe kilometru!”, estimează Alin Ușeriu, coordonator Via Transilvanica (VT).
Traseul este patrimoniu european, iar noi ne batem pentru că nu reușim să deschidem o cărare. Sunt cuvintele cu care Alin Ușeriu descrie starea traseului pe porțiunea amintită. Aici se află și comunele Băuțar și Zăvoi, cu ai căror primari am discutat despre drumul a cărei menire este să… unească.
Primarul din Băuțar, Romeo Răduță, a promis că va parcurge personal cei 11 km ai VT de pe raza comunei pentru a localiza exact punctele unde, în postarea respectivă, se scrie că se ard deșeuri pentru a se scoate fierul vechi. De asemenea, declară că primăria a intervenit cu utilaje, executând lucrări de amenajare a traseului și a trei poduri pe care cândva trecea trenul. „Fierul vechi și că se arde, nu e la noi în niciun caz. Vom merge la fața locului și vom vedea exact ce se întâmplă. Ei au investit 1.000 de euro pe kilometru dar nu știu în ce, pentru că ei au făcut bornele și le-au adus aici, dar noi le-am amplasat cu oamenii noștri și pe cheltuiala noastră. Tronsonul nostru a fost curățat astă toamnă. Atunci a fost practicabil, probabil a crescut iarba între timp.”, am aflat de la Romeo Răduță.
Și Doru Cîrdei, primarul din Zăvoi, susține că a executat lucrări similare în comuna sa, însă natura a repus stăpânire pe ce-i al ei. Lucru nu tocmai ușor, întrucât nu au fost prevăzuți bani în buget pentru asta și nici nu dispune de oameni sau vreo firmă specializată. În opinia sa, soluția ar fi mutarea traseului pe o altă rută care să treacă prin comună. „În alte comune, traseul merge prin localități sau drumuri agricole folosite, însă la noi s-a ales fosta cale ferată. Avem în vedere mutarea traseului prin comună. În prezent, avem în execuție lucrări de canalizare, dar, după ce le finalizăm, avem un proiect pentru trotuare cu bani de la bugetul local. Când vom face asta, vom putea trece și traseul prin comună. La Voislova ne-am lovit de o altă situație. Oameni din zonă spun că porțiuni din calea ferată n-au aparținut niciodată CFR-ului și că, în vremea când circula trenul, primeau cereale în schimbul folosirii liniei pe porțiunea aflată pe terenurile lor. Probabil sunt porțiuni care sunt intabulate de oameni. Eu am spus de la început că nu e în regulă să ducă traseul pe fosta linie!”, declară primarul despre cei 7 km de pe raza UAT Zăvoi.
Situația e cunoscută și lui Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean (CJ), care a vrut să parcurgă VT pe de-a-ntregul pentru a vedea cum e la noi comparativ cu alte județe, în ce privește frumuseţea traseului și modul cum este amenajat și întreținut. Și s-a convins atunci când, de la Băuțar la Bucova, a trebuit să pedaleze pe asfalt. „Am rămas necăjit văzând că bucata de la Băuțar e impracticabilă. Mai sunt și persoane fizice care, deși calea ferată e a Statului, au blocat accesul pe traseu. Asta e de dată recentă, pentru că linia fost curățată mai demult. Am ajuns doar la intrarea pe porțiunea respectivă, apoi am mers pe asfalt până la Bucova. Vreau însă să parcurg această bucată alături de alți factori de decizie și s-o vedem în amănunt, ce probleme sunt și tehnic, ca să putem să le și îndreptăm.”, am aflat de la președintele CJ, care dă asigurări că va discuta și cu cei doi primari pentru a nu se pierde acea bucată de traseu.
Situație în fața căreia Alin Ușeriu declară că problema amenajării celor 20 km de traseu este rezolvată… pe jumătate, după ce o compania mare din judeţul Alba s-a arătat dispusă să suporte jumătate din costuri. Rămâne bucata de traseu din Caraș-Severin, pentru care a fost înaintată o cerere oficială către CJ. Ușeriu nu exclude varianta unei deviații de la traseul inițial, care să ocolească județul Caraș-Severin. „Dacă nu putem găsi nicio soluție, nu putem întrerupe traseul. Vorbim de o porțiune de 50 km impracticabili. Județul Caraș-Severin beneficiază de 250 km de traseu, cel mai lung tronson dintre toate județele pe care le traversează.”, încheie coordonatorul unui traseu căruia suntem invitați să-i dăm votul publicului la European Heritage Awards.
JCS-Ionel Ivașcu
