Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 Martie. Atunci erau confecţionate din pietricele albe şi roşii, înşirate pe o aţă.
Se mai spune că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb.
Se spune că mărţişoarele sunt aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-o fundiţă roşu cu alb-roşu, semnifică iarna şi albul primăvara, la care se adaugă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, coşar, inima. Acest simbol este purtat la vedere o săptămână sau două.
Este datina ca părinţii să lege la 1 Martie copiilor câte o monedă la gât sau la mână. Scopul fiind de a avea noroc în decursul anului, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul. Punerea mărţişorului se face de regulă în zorii zilei, până nu răsare soarele. Dacă de 1 Marţişor e vreme frumoasă atunci vom avea o primăvară luminoasă.
În zilele noastre, realizarea mărţişorului a devenit o adevărată operă de artă. De mai multe zile, aleile centrale ale municipiului Reşiţa, au fost pline de comercianţi de mărţişoare, veniţi din toate colţurile ţării, în special din zona Buzăului. Mulţi sunt de părere că afacerea cu mărţişoare nu mai este rentabilă, dar sunt fericiţi că încă pot aduce un zâmbet pe feţele cumpărătorilor.
Mare ne-a fost mirarea când am sesizat faptul că anul acesta am scăpat de mărţişoarele „dubioase“, în locul lor revenind cunoscutele mărţişoare cu trifoi şi „norocoşii“ coşari.
Mianda Mladin