REŞIŢA – Între obiectivele fundamentale ale unei instituţii cum este Muzeul Banatului Montan din Reşiţa se află, încă de la începuturile sale, valorificarea cercetărilor ştiinţifice prin mijlocirea tiparului, prin valoroase publicaţii de specialitate. Una din ele este chiar revista Banatica, întemeiată în 1971 şi ajunsă la numărul 21.
Deşi anul trecut se împlineau patru decenii de la apariţia ei, momentul a trecut neobservat, ca multe alte lucruri bune, din păcate. E cazul să reconsiderăm acest eveniment, cu atît mai mult cu cât în 2012 se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea oficială a Muzeului de Istorie din Reşiţa. Instituţia a luat fiinţă în 1959, ca o expoziţie permanentă, iniţiată de cîţiva cărturari ai locului. Dar abia din 1962 capătă statutul de muzeu şi de atunci, în ciuda frecventelor schimbări de sediu, instituţia se dezvoltă continuu.
Primul număr al revistei Banatica a apărut în 1971 – an important pentru Reşiţa, care-şi sărbătorea bicentenarul industriei. Se cuvine reamintit sprijinul academicianului Constantin Daicoviciu, cel care inaugurează volumul cu un articol despre Banatul antic – probleme şi perspective. În spiritul celor descrise atunci de istoricul clujean născut la Căvărani, revista s-a ocupat cu precădere şi serios de problemele Banatului.
Structura ca atare a publicaţiei s-a păstrat, în linii mari, aceeaşi: Istorie veche şi arheologie; Istorie medie; Istorie modernă şi contemporană; Istoria culturii şi artelor. Revista Banatica a apărut întîi numai în anii impari, dar după 1990 atît numărul cît şi structura s-au modificat, cu tendinţa de a deveni anuală. Au dispărut rubricaţiile, dar accentele pe epoci şi teme au rămas vizibile. Uneori au fost tipărite cîte două volume, dar au fost şi ani cu hiatusuri. Dincolo de sinusoida apariţiilor, trebuie accentuată ideea calităţii, faptul că Banatica este o revistă de circuit şi prestigiu internaţional. În cele patru decenii ea şi-a menţinut titlul, formatul, sigla proprie cu Cavalerul trac şi, bineînţeles, valoarea.
Ultimele numere pe care le-am văzut de curînd sînt 19, 20 (în două părţi) şi 21 (acesta din urmă cu peste 500 de pagini). O varietate de probleme şi de semnături confirmă ţinuta cunoscută. Numărul 20 partea a doua este un număr omagial, cu studii dedicate istoricului şi profesorului clujean Doru Radosav. Să precizăm că revista este coordonată de un colegiu de redacţie, avîndu-l ca redactor-şef pe istoricul Dumitru Ţeicu.
La finele numărului 20 există o utilă listă cu cărţile editate de Muzeul Banatului Montan în perioada 1990-2009. Sînt nominalizate 35 de titluri la care se adaugă 10 teze de doctorat tipărite. Numărul 21 din 2011 adaugă alte două cărţi şi încă o teză de doctorat. Asupra unora dintre ele vom reveni într-o consemnare aparte.
Gheorghe Jurma