REȘIȚA – O parte din colecţia de materiale tegulare romane a Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara este prezentă, până în 26 februarie, la Reşiţa. Vernisajul expoziţiei a avut loc luni, sub cupola Muzeului Banatului Montan din Reşiţa.
Au dat curs invitaţiei organizatorilor, elevi de la colegiile „Economic“ şi „Mircea Eliade“, precum şi pasionaţii de istorie şi arheologie. Colecția de cărămizi romane ștampilate este una dintre cele mai reprezentative la nivelul Banatului și cuprinde peste 400 de piese întregi și fragmentare din cele mai importante situri arheologice de epocă romană imperială (secolele II-III p.Chr.). Ea s-a format în timp, prin acumularea de material tegular roman adunat din cercetări proprii, îndeosebi de la Jupa, Berzovia, Orșova, Pojejena sau din donații mai vechi, cele mai spectaculoase prin ineditul și importanța lor istorică fiind cele provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cenad și Sânnicolau Mare. La Timişoara, colecţia de artefacte tegulare a fost prezentată pentru prima dată în septembrie 2017, iar la muzeul din Reşiţa a ajuns graţie bunei colaborări dintre cele două instituţii de cultură.
„Expoziţia ne oferă o imagine foarte frumoasă asupra vieţii politice, sociale, economice, de acum 2.000 de ani, şi mai ales ne oferă o imagine asupra unui trecut care, de fapt, ne încadrează pentru un viitor comun în Europa. Pe lângă faptul că expoziţia poate fi vizitată, avem şi ateliere cu copiii şi mese deschise cu profesorii. S-a dorit a fi un eveniment complet, care să se adreseze, din acest punct de vedere, mai multor categorii sociale şi profesionale“, a declarat dr. Ana Hamat, arheolog la Muzeul Banatului Montan.
În cadrul atelierelor, muzeografii reşiţeni le vor face cunoscute copiilor tehnicile de producere a cărămizilor romane, pentru care se va folosi lut. Despre importanţa expoziţiei a vorbit şi iniţiatorul proiectului, dr. Călin Timoc, de la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara: „Aceste lucruri banale, aceste cărămizi ştampilate, pe care le vedeţi în vitrine, sunt practic martorii acestei civilizaţii urbane, care a schimbat complet faţa, inclusiv demografic, a acestei zone şi, pe de altă parte, a adus cu ea o cultură scrisă, o cultură latină, care ne-a dat nouă certificatul de naştere, dacă putem spune aşa, de popor latin“.
Şi pentru că luni s-a sărbătorit, atât la nivel local cât şi central, Ziua Culturii Naţionale şi 168 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, dr. fil. Ada D. Cruceanu Chisăliţă, a fost invitată să să le vorbească celor prezenţi despre însemnătatea datei de 15 ianuarie.