REȘIȚA – Manifestările comemorative naționale dedicate etnicilor germani deportați în fosta URSS, desfășurate timp de două zile la Reșița, au lăsat aceleași lacrimi vărsate în urmă cu 75 de ani.
Deși pe plan local, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat o serie de manifestări timp de o săptămână, acestea desfășurându-se în parteneriat cu mai multe instituții de cultură și învățământ, punctul culminant a avut loc în zilele de 24 și 25 ianuarie 2020, când au sosit delegațiile din țară și din străinătate. Evenimentele comemorative s-au desfășurat în paralel cu săptămâna ecumenică, astfel încât invitații au participat și la liturghia ce a încheiat octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.
Vineri, 24 ianuarie, la Muzeul Banatului Montan, au fost vernisate două expoziții dedicate deportării, respectiv „Ordinul 7161 – Portrete de martori oculari ai unei deportări”, o expoziție foto-documentară realizată de Marc Schroeder din Luxemburg și o expoziție cu caracter itinerant intitulată „În bagaj – Ținutul natal din lucruri”, realizată de Institutul „Haus des Deutschen Ostens” din München, prezentată de dr. Lilia Antipow. Expozițiile vor rămâne deschise publicului până în data de 31 ianuarie.
Un moment emoționant a fost acordarea de diplome și medalii comemorative acelora dintre deportații supraviețuitori care au reușit să ajungă la Reșița: Elfriede Pluh din Suceava, Helmut Weinschrott din Bakowa și Elfriede Chwoika din Reșița (născută în fosta URSS, în timpul deportării). Din sala de expoziții, invitații s-au mutat în sala de conferințe a muzeului, unde s-au lansat mai multe apariții editoriale, cărți pe tematica deportării etnicilor germani în fosta URSS, acestea fiind prezentate bilingv, în română și în germană: „Un veac frământat. Germanii din România după 1918”, apărută sub coordonarea dr. Ottmar Trașcă (istoric) și dr. Remus Gabriel Anghel (sociolog) în 2018, la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca; „Dincoace și dincolo de tunel. 1945” de Mariana Gorczyca, editura „Polirom”, 2019, traducerea în germană de Beatrice Ungar (Sibiu); „Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România. Argumente arhivistice ruse” de dr. Ilie Schipor, editura „Honterus”, 2019. De asemenea, au fost prezentate și aparițiile editoriale dedicate deportării, editate sub egida Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Manifestările au continuat vineri, 24 ianuarie, cu prelegeri susținute la Centrul German de ministru-consilier dr. Ilie Schipor din București și de prof. dr. Rudolf Gräf, prorectorul Universității „Babeș – Bolyai“ din Cluj Napoca.
Sâmbătă, 25 ianuarie, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ a fost oficiată Liturgia cuvântului în spirit ecumenic, cu participarea mons. József Csaba Pál, episcopul romano-catolic diecezan din Timișoara (bucuros să-i reîntâlnească și să-i salute pe credincioșii reșițeni pe care i-a păstorit îndeaproape ani de zile) și Reinhart Guib (episcop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, Sibiu). Liturghia comemorativă a fost oficiată împreună cu preoți ortodocși, romano şi greco-catolici, în acest fel încheindu-se și săptămâna ecumenică de rugăciune, care a debutat în data de 18 ianuarie.
Tot la Biserica Maria Zăpezii, președintele Forumului German din Caraș-Severin, Erwin Iosef Țigla, i-a înmânat lui Ignaz Bernhard Fischer – preşedintele pe ţară al Asociaţiei Foştilor Deportaţi din România în URSS, premiul „Alexander Tietz” pe anul 2020. În sfântul lăcaș au fost, de asemenea, expuse lucrări de artă plastică pe tematica deportării, realizate de Doina și Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas (membri ai cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”), lucrări semnate de George Molin și Marianne Florea (membri ai cercului de sculptură „Jakob Neubauer”) – ambele cercuri ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, precum și de Michael Messer (Sânmartin – Banat/Augsburg – Germania).
Manifestările s-au încheiat în jurul orelor prânzului, la monumentul deportaților din Parcul „Cărășana“, străjuit de cadre ale Jandarmeriei. Aici, într-o atmosferă solemnă, întreținută de Fanfara Lira din Timișoara, delegațiile au depus coroane și jerbe de flori, moment urmat de o slujbă de pomenire a victimelor deportării. Dintre cei care au venit la Reșița, pentru aceste manifestări comemorative naționale, mai semnalăm prezența lui Bernhard Fabritius, însărcinat federal pentru imigranți și minorități naționale din Berlin, a lui Ovidiu Vicor Ganț, deputat în Parlamentul României din partea Forumului Democratic al Germanilor din România, a fost prezent și dr. Paul Jurgen, președintele FDGR, precum și Christiane Gertrud Cosmatu, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice din Guvernul României.
Din cei peste 75.000 de etnici germani de pe întreg teritoriul României, siliți să se supună odiosului Ordin 7161, prin care aveau să fie smulși din sânul familiillor și duși cu trenurile pentru vite ca să participe la glorioasa reconstrucție a fostei URSS, la 75 de ani de la începutul deportării, au mai rămas în viață 180 de persoane, din care 18 în județul Caraș-Severin și nouă la Reșița. La manifestări au participat doar cinci supraviețuitori, care au vărsat lacrimi și s-au rugat pentru cei ce nu mai sunt.
JCS-Alexandra Gorghiu
